Natura2000 - Porţile de Fier (ROSCI0206)

tipăreşte

descarcă original

vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K

Codul sitului ROSCI0206

Data completării 200612

Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

ROSPA0026 (Cursul Dunării - Baziaş - Porţile de Fier)
ROSPA0080 (Munţii Almăjului - Locvei)

Responsabili Grupul de lucru Natura2000

Numele sitului Porţile de Fier

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706

Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 21.979722

Latitudine 44.665833

Suprafață (ha) 125542.60

Altitudine (m)

Minimă 28.00

Maximă 972.00

Medie 368.00

Regiunea administrativă

Județ	Pondere (%)
RO052 - Caraş-Severin	59.00
RO043 - Mehedinţi	41.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

Cod	Pondere	Reprezentativitate	Suprafață relativă	Stare de conservare	Evaluare globală
6110 - Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi *	1.00	B	C	B	B
6190 - Pajiști panonice de stâncării	0.10	B	B	B	B
8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis	2.50	A	B	B	B
3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littoretea uniflorae și/sau Isoeto-Nanojuncetea	1.00	B	B	B	B
6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin	2.00	B	C	B	B
8220 - Versanți stăncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase	0.05	B	C	B	B
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition	3.00	B	B	B	B
8210 - Versanți stăncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase	0.10	B	B	B	B
9150 - Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion	5.00	B	A	B	B
40A0 - Tufărișuri subcontinentale peri-panonice *	2.00	B	B	B	B
6210 - Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros *	0.10	B	C	B	B
9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum	1.00	B	C	B	B
9130 - Păduri de fah de tip Asperulo-Fagetum	20.00	A	B	A	A
9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum	0.60	B	B	B	B
91E0 - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior *	0.10	A	B	A	A
91M0 - Păduri balcano-panonice de cer si gorun	0.30	B	C	B	B
91Y0 - Păduri dacice de stejar si carpen	0.10	B	C	B	B
92A0 - Zavoaie cu Salix albă si Populus albă	0.10	B	C	B	B
9530 - Vegetatie forestieră sub-mediteraneeană cu endemitul Pinus nigra spp. Banatica *	0.10	B	C	B	B
8120 - Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin	0.01	B	C	B	B
3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion	1.00	B	B	B	B
3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentonică de specii de Chara	0.10	B	C	B	B
91K0 - Păduri ilirice de Fagus sylvatica	20.00	A	A	A	A
91AA - Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos	0.05	B	C	B	B
9180 - Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene *	0.20	A	B	A	A
91L0 - Păduri ilirice de stejar cu carpen	17.00	A	A	A	A
8230 - Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stancării silicioase	1.00	B	A	B	B
6120 - Pajiști xerice pe substrat calcaros *	1.00	B	C	B	B
3270 - Râuri cu maluri namoloase cu vegetație de Chenopodion rubri si Bidention	0.01	B	B	B	B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1304	Rhinolophus ferrumequinum	P				C	B	C	B
1303	Rhinolophus hipposideros	P				C	B	C	B
1324	Myotis myotis	P	R			C	B	C	B
1307	Myotis blythii	P	R			C	B	C	B
1323	Myotis bechsteini	V				A	B	C	B
1316	Myotis capaccinii	P		>90 i		B	B	B	B
1310	Miniopterus schreibersi	P	R			B	B	C	B
1352	Canis lupus	V				C	B	C	B
1361	Lynx lynx	V				C	B	C	B
1305	Rhinolophus euryale	P				B	B	B	B
1308	Barbastella barbastellus	P				C	B	C	B
1302	Rhinolophus mehelyi	P				A	B	B	B
1355	Lutra lutra	P				C	B	C	B
1318	Myotis dasycneme	R				A	B	A	B
1321	Myotis emarginatus	P				C	B	C	B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1188	Bombina bombina	C				C	B	C	B
1220	Emys orbicularis	R				C	B	C	B
1193	Bombina variegata	C				C	A	C	B
1217	Testudo hermanni	R				A	A	B	B

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1159	Zingel zingel	R				B	B	C	B
1138	Barbus meridionalis	C				B	B	C	B
1163	Cottus gobio	V				C	B	C	B
1157	Gymnocephalus schraetzer	P				C	B	B	B
1146	Sabanejewia aurata	R				C	C	C	C
2522	Pelecus cultratus	RC				C	B	C	B
1124	Gobio albipinnatus	R				C	C	C	C
2555	Gymnocephalus baloni	V				C	B	B	B
2011	Umbra krameri	P?
1145	Misgurnus fossilis	R				C	B	C	B
1130	Aspius aspius	C				C	A	C	A
1134	Rhodeus sericeus amarus	C				B	B	C	B
1160	Zingel streber	R				C	B	C	B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1088	Cerambyx cerdo	R				B	A	C	A
1083	Lucanus cervus	R				C	A	C	A
1089	Morimus funereus	R				B	A	C	A
4046	Cordulegaster heros	R				B	A	A	A
4064	Theodoxus transversalis	R				B	B	B	B
1093	Austropotamobius torrentium	R				A	B	B	B
1087	Rosalia alpina	R				C	B	C	B
4014	Carabus variolosus	R				B	B	C	B
1032	Unio crassus	P				C	B	C	B
1084	Osmoderma eremita	P				B	B	C	B
4020	Pilemia tigrina	P				B	B	B	B
1078	Callimorpha quadripunctaria	P				B	B	C	B
1074	Eriogaster catax	P				B	A	C	A
1052	Euphydryas maturna	RC				B	B	C	B
1060	Lycaena dispar	P				B	B	C	B
1061	Maculinea nausithous	P				B	A	C	A
1059	Maculinea teleius	P				B	A	C	A

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație	Evaluarea sitului
Cod	Nume	Populație	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
2327	Himantoglossum caprinum	R	B	C	B	B
2097	Paeonia officinalis ssp. banatica	R	B	A	B	B
1939	Agrimonia pilosa	R	B	C	B	B
1898	Eleocharis carniolica	R	B	C	B	B
2285	Colchicum arenarium	R	A	B	B	B
2300	Tulipa hungarica	R	A	A	B	B
2318	Stipa danubialis	V	A	A	B	B
2093	Pulsatilla grandis	V	B	C	B	B
2120	Thlaspi jankae	R	A	C	B	B
4066	Asplenium adulterinum	R	A	C	B	B
1428	Marsilea quadrifolia	R	C	C	B	B
4067	Echium russicum	R	C	C	B	B
4096	Gladiolus palustris	P?

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

Categorie	Cod	Denumire științifică	Populație
Categorie	Cod	Denumire științifică
Pești		Abramis brama	R	D
Plante		Acer monspessulanum	C	D
Plante		Acinos rotundifolius	R	D
Nevertebrate		Aglais urticae	R	D
Plante		Alyssum pichleri	V	D
Plante		Alyssum pulvinare	R	D
Nevertebrate		Amata phegea	R	D
Plante		Ammannia verticillata	V	D
Pești	3019	Anguilla anguilla	R	D
Nevertebrate		Apatura iris	R	D
Nevertebrate		Argynnis paphia	R	D
Plante	2104	Armoracia macrocarpa	V	C
Amfibieni		Arvicola terrestris	R	D
Nevertebrate	1091	Astacus astacus	R	C
Plante		Bassia laniflora	R	D
Plante		Campanula grossekii	R	D
Plante		Campanula lingulata	R	D
Amfibieni	2644	Capreolus capreolus	C	A
Nevertebrate		Carabus gigas	V	D
Pești		Carassius carassius	C	D
Plante		Cardamine graeca	R	D
Plante		Carex hallerana	R	D
Plante		Carlina acanthifolia ssp. acanthifolia	R	D
Plante		Centaurea atropurpurea ssp. atropurpurea	R	D
Plante		Cephalaria laevigata	R	D
Plante		Cephalaria uralensis ssp. multifida	R	B
Plante		Cirsium creticum	V	D
Plante		Colchicum autumnale	R	B
Plante		Comandra elegans	R	D
Plante		Convolvulus althaeoides ssp. tenuissimus	V	D
Plante		Coronilla emerus ssp. emeroides	V	D
Plante		Corylus colurna	R	D
Amfibieni	2593	Crocidura suaveolens	V	A
Plante		Crocus flavus	R	D
Plante		Crocus reticulatus	R	D
Plante		Cynosurus echinatus	R	D
Plante		Cyperus longus	R	D
Plante		Cyperus serotinus	R	D
Pești		Cyprinus carpio	C	D
Plante		Dianthus giganteus ssp. banaticus	R	B
Plante		Dianthus pinifolius	R	D
Plante		Digitalis ferruginea	R	D
Amfibieni	1342	Dryomys nitedula	R	D
Plante		Echinops bannaticus	R	D
Plante		Elymus panormitanus	R	D
Amfibieni		Erinaceus concolor	R	D
Plante		Erysimum comatum	R	D
Plante		Erythronium dens-canis var. niveum	R	B
Pești		Esox lucius	C	D
Plante		Euphorbia myrsinites	R	D
Plante		Festuca vaginata	V	D
Plante		Fimbristylis bisumbellata	V	D
Plante		Fritillaria orientalis	R	C
Plante		Fumana procumbens	R	D
Plante		Fumaria kralikii	R	D
Plante		Fumaria thuretii	R	D
Plante		Gagea bohemica	V	D
Plante	1866	Galanthus nivalis	R	C
Plante		Gladiolus illyricus	V	D
Plante		Goniolimon tataricum	R	A
Plante		Heliotropium supinum	R	D
Plante		Hypericum rochelii	V	D
Nevertebrate		Inachis io	R	D
Nevertebrate		Iphiclides podalirius	R	D
Plante		Iris pseudacorus	P	D
Plante		Jasione dentata	R	D
Plante		Jasione montana	R	D
Plante		Jurinea glycacantha	R	D
Reptile	1261	Lacerta agilis	R	D
Reptile	2415	Lacerta praticola	C	A
Reptile	1263	Lacerta viridis	C	D
Reptile	2424	Lacerta vivipara	R	D
Plante		Lemna minor	P	D
Plante		Linum uninerve	R	B
Plante		Ludwigia palustris	V	D
Amfibieni	2631	Meles meles	C	D
Amfibieni		Micromys minutus	R	A
Amfibieni		Microtus arvalis	C	D
Plante		Minuartia cataractarum	R	D
Plante		Minuartia hamata	V	D
Plante		Minuartia hirsuta ssp. frutescens	V	C
Amfibieni	2634	Mustela nivalis	R	D
Amfibieni	1358	Mustela putorius	C	D
Amfibieni		Myocastor coypus	R	D
Amfibieni		Myotis bechsteinii	R	A
Amfibieni		Myotis capaccinii capaccinii	R	A
Amfibieni	1314	Myotis daubentonii	R	A
Amfibieni	1322	Myotis nattereri	R	A
Amfibieni		Myoxus glis	R	A
Reptile	2469	Natrix natrix	C	D
Amfibieni	2597	Neomys fodiens	V	A
Plante		Notholaena marantae	R	D
Amfibieni	1312	Nyctalus noctula	R	A
Nevertebrate		Nymphalis antiopa	V	D
Plante		Onobrychis alba	R	D
Plante		Onosma arenaria	R	D
Plante		Onosma heterophylla	R	A
Plante		Ophrys apifera	R	D
Plante		Ophrys scolopax ssp. cornuta	V	C
Plante		Orchis coriophora ssp. fragrans	R	D
Plante		Orchis laxiflora ssp. elegans	R	D
Plante		Orchis mascula ssp. signifera	R	D
Plante		Orchis militaris	R	D
Plante		Orchis morio ssp. morio	R	D
Plante		Orchis morio ssp. picta	R	D
Plante		Orchis pallens	R	D
Plante		Orchis papilionacea	R	D
Plante		Orchis purpurea	R	D
Plante		Orchis simia	R	D
Plante		Paeonia daurica	R	D
Plante		Paeonia officinalis	R	D
Plante		Paspalum paspalodes	C	D
Plante		Petrorhagia illyrica ssp. haynaldiana	R	D
Plante		Phragmites australis	P	D
Plante		Pinus nigra ssp. banatica	C	B
Amfibieni	1309	Pipistrellus pipistrellus	R	A
Amfibieni	1329	Plecotus austriacus	R	A
Reptile	1248	Podarcis taurica	V	A
Plante		Polycarpon tetraphyllum	V	D
Plante		Polygala supina ssp. hospita	R	C
Plante		Prangos carinata	V	B
Plante		Pulsatilla montana	R	D
Mamifere	1210	Rana esculenta	C	D
Mamifere	1212	Rana ridibunda	C	D
Mamifere	1213	Rana temporaria	R	A
Plante		Salix alba	P	D
Plante		Salix fragilis	P	D
Plante	2059	Salvinia natans	R	C
Plante	2059	Salvinia natans	R	C
Pești		Sander lucioperca	P	D
Plante		Saponaria glutinosa	V	D
Plante		Satureja montana ssp. kitaibelii	V	D
Plante		Scorzonera lanata	V	D
Plante		Sedum dasyphyllum	R	D
Pești	2537	Silurus glanis	C	D
Plante		Stipa bromoides	V	D
Plante		Stipa eriocaulis	R	D
Nevertebrate	1040	Stylurus flavipes	R	C
Amfibieni		Talpa europaea	C	D
Plante		Thymus comosus	R	B
Pești		Tinca tinca	R	D
Plante		Tragopogon balcanicus	R	D
Plante		Tragopogon floccosus	R	D
Mamifere	2357	Triturus vulgaris	R	D
Plante		Tulipa hungarica ssp. undulatifolia	V	C
Plante	2323	Typha shuttleworthii	R	C
Pești	2011	Umbra krameri	R	C
Nevertebrate		Unio pictorum	C	D
Nevertebrate		Vanessa atalanta	R	D
Plante		Veronica spicata ssp. crassifolia	R	D
Amfibieni	1332	Vespertilio murinus	R	A
Reptile	2473	Vipera berus	R	A
Amfibieni		Vulpes vulpes	C	D
Plante		Vulpia ciliata	V	D
Plante		Wolffia arrhiza	V	D
Nevertebrate		Zygaena filipendulae	R	D

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat	pondere in %
N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare)	8.00
N09 - Pajiști uscate, stepe	2.00
N14 - Pajiști ameliorate	10.00
N15 - Alte terenuri arabile	5.00
N16 - Păduri caducifoliate	69.00
N26 - Habitate de păduri (păduri in tranziție)	6.00
TOTAL SUPRAFATA HABITAT

Alte caracteristici ale sitului Geologia sitului „Porţile de Fier” este deosebit de complexă, având în vedere că se suprapune unităţii de orogen a Munţilor Carpaţi. Diversitatea ridicată a habitatelor, în acest spaţiu existând 171 de habitate, din care 26 sunt unice pentru România şi 21 de interes comunitar Zona de sedimentare Cerna – Jiu cuprinde în arealul „Porţile de Fier”, sectorul cel mai spectaculos al văii transversale a Dunării – Cazanele Mari şi Cazanele Mici. Zona Porţilor de Fier se prezintă deci sub forma unui adevărat muzeu geologic în aer liber, existând o serie de puncte de atracţie geologică şi paleontologică renumite la nivel naţional (sinclinalul suspendat Munteana, punctele fosilifere Sviniţa şi Bahna, neck-ul vulcanic permian Trescovăţ, Defileul Dunării, formaţiunile carstice etc.). La vest de localitatea Belobreşca, pe o distanţă de aproximativ 11 km în lungul Dunării se evidenţiază o serie de depozite loessoide cuaternare, ce formează adevărate abrupturi, unele fiind declarate rezervaţii naturale (Râpa cu lăstuni – loc de cuibărit pentru unele specii de lăstuni). Între localităţile Baziaş şi Gura Văii apare ca unitate geomorfologică distinctă în peisajul Porţilor de Fier, Defileul Dunării, cu o lungime totală de 134 km, cel mai spectaculos defileu european. Cel mai spectaculos şi mai interesant din punct de vedere peisagistic este relieful carstic. Există patru zone umede, două în lacul de acumulare ( Ostroavele - Moldova Veche şi Insula Calinovăţ) şi pe malul stâng al Fluviului ( Balta Nera- Dunăre şi Pojejena – Divici). Zonele umede oferă condiţii favorabile de reproducere a unui număr mare de specii migratoare, datorită posibilităţilor optime de hrănire în sezonul cald din acest complex biocenotic şi datorită faptului că speciile de păsări acvatice cuibăresc aici, având cuiburile amplasata aproape exclusiv în habitatul de stufărişuri şi păpunişuri. .

Calitate si importanță Importanţa conservarii florei în zona Defileului Dunării (în special Cazanele si Ostrovul Moldova Veche) considerate rezervaţii naturale şi Cazanele de la Dunăre cu pădurea şi vegetaţia stâncilor, de un colorit meridional, locul clasic al plantelor Tulipa hungarica şi Campanula crassipies (azi în lista speciilor rare şi respectiv pericilitate) şi rezervaţia Porţile de Fier-Gura Văii cu speciile Prangos carinata şi Dianthus serbicus. Pădurea domină peisajul general, indicele de naturalitate calculat pentru situl Porţile de Fier înregistrând valori frecvente de 80%. Formaţiile vegetale, condiţionate de dinamica în timp a asociaţiilor (grupărilor) şi de parametrii topoedafici sunt atribuite etajului nemora În locul pădurilor termofile defrişate s-au instalat tufărişuri termofile (şibleac), o formaţiune vegetală secundară de stejar pufos cu multă cărpiniţă, mojdrean şi liliac sălbatic căreia i se adaugă specii submediteraneene, saxicole şi calcicole.În zonele de luncă inundabilă apar înmlăştiniri în care domină trestia. O proporţie importantă a mamiferelor este dată de microchiroptere, specii de interes comunitar, reprezentate prin membrii a două familii: Vespertilionidae (Myotis bechsteinii, Myotis capacinii, Vespertilio murinus) şi Rhinolophidae (Rhinolophus eurialis, Rhinolophus ferrum-equinum, Rhinolophus blasii). Carnivorele sunt prezente atât prin speciile de mari dimensiuni, cum ar fi ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx) cât şi prin specii de dimensiuni reduse, cum sunt mustelidele Meles meles, Martes martes. Din fauna parcului nu lipsesc ierbivorele, ele fiind reprezentate de Cervus elaphus (cerbul), Capreolus capreolus (căprior). Dintre cele 4873 nevertebrate întâlnite în situl Porţile de Fier, statut special au: - patru specii de gasteropode- Theodoxus traversalis Anisus vorticulus, Herilla dacica, Helix pomatia - Clasa Insecta are cinci reprezentanţi cu statut aparte, unul din ordinul Coleoptera (Lucanus cervus L.), iar ceilalţi patru din ordinul Lepidoptera (Eriogaster catax L., Lycaena dispar rutilus Wernb., Parnassius mnemosyne wagneri Bryk, Kirinia roxelana Cr.), Numărul mare de plante superioare (1668), din care 14 endemice pentru România. Numărul mare de plante superioare (1668), din care 14 endemice pentru România. Din cercetările întreprinse până în prezent rezultă că fauna situl „Porţile de Fier” se compune din 5205 taxoni, dintre care 4873 nevertebrate şi 332 vertebrate. Dintre vertebrate, o prezenţă ridicată înregistrează clasa Aves, cu 205 de reprezentanţi, urmată de clasa Pisces, cu 63 de reprezentanţi, cea mai slab reprezentată clasă fiind Amfibia, cu doar 12 taxoni. În situl „Porţile de Fier” au fost semnalate 14 specii de amfibieni şi 17 specii de reptile. Dintre acestea, amfibianul Pelobates syriacus şi reptilele Testudo hermanni, Ablepharus kitaibelii, Lacerta praticola, L. muralis, L. taurica, L. viridis, Coluber jugularis şi Vipera ammodytes sunt elemente est-mediteraneene, respectiv mediteraenene strict protejate .

Vulnerabilitate Impactul asupra mediului al activităţilor agricole din situl Porţile de Fier este dificil de evaluat din cauză că fragmentarea terenurilor arabile este foarte ridicată, monitorizarea utilizării îngrăşămintelor chimice fiind foarte dificilă. O evaluare a impactului se poate face prin cartarea teritoriilor afectate de fenomene de ruderalizare a vegetaţiei şi prin eutrofizarea lacurilor ca urmare a folosirii pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice. Totuşi, se poate considera că impactul provocat de folosirea pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimice asupra mediului este destul de redus, din cauza lipsei fondurilor necesare pentru utilizarea acestora la scară largă, agricultura practicată în arealul situl “Porţile de Fier”, fiind o agricultură de subzistenţă. Influenţa negativă a activităţilor agricole se manifestă prin creşterea intensităţii proceselor geomorfologice actuale pe terenurile pe care se aplică tehnici agricole necorespunzătoare. De-asemenea activităţile miniere de la Moldova Nouă afectează solurile prin efectuarea de derocări pentru terasamente în scopul descoperirii banatitelor; surparea terenurilor pe care se află amplasate halde de steril,depunerea sterilului duce la contaminarea orizontului biologic activ, cu efecte asupra proceselor microbiologice. De asemenea, activităţile de creştere a animalelor contribuie la degradarea calităţii habitatelor, mai ales în cazul în care acestea se desfăşoară în zone cu diversitatea biologică ridicată. La nivel calitativ apar probleme cu impact local sau regional legate de poluarea apelor de suprafaţă datorită activităţilor din sectorul minier (Moldova Nouă, Cozla etc.). Utilizarea apelor pentru consumul populaţiei şi evacuarea apelor uzate menajere reprezintă în prezent o problemă importantă pentru localităţile rurale din situl Porţile de Fier, majoritatea acestora neavând sistem de canalizare. Probleme calitative mai importante apar în cele două oraşe care nu deţin staţii de epurare funcţionale. Principalele surse de poluare a apei sunt: unităţile de industrie extractivă ale minereurilor de cupru şi cărbune, unităţile de gospodărie comunală, alte activităţi industriale, agricultura, transporturile, etc. Principalele surse de poluare a aerului sunt reprezentate de activităţile extractive de la Moldova Nouă şi Baia Nouă. În urma exploatării minereurilor cuprifere au rezultat depozite de steril constituie o sursă deosebit de importantă de poluare, în special datorită antrenării de către vânt a particulelor foarte fine.

Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ; - Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului - secţiunea III Arii Protejate; - H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea administratiilor acestora ;

Tip de proprietate Ponderea terenurilor pe categorii de proprietari este urmatoarea: statul 64,0 %, primăriile 16,8 % şi persoanele fizice 19,2 %.

Documentație MATACĂ S., 2000: Protecţia florei din teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier, Drobeta, X: 138-144, Drobeta Turnu Severin MATACĂ SORINA ŞTEFANIA, 2003: Gestiunea ecologică, valoarea socială şi potenţialul turistic al Parcului Natural Porţile de Fier, Drobeta, vol. XIII: 239-246, Drobeta Turnu Severin

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

Cod	Pondere %
RO05 - Parc natural	99.36
RO02 - Parc național	0.00
RO04 - Rezevație naturală	2.86

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

Cod	Tip	Suprapunere %	Numele sitului
RO05 - Parc natural	*	99.33	D-Porţile de Fier
RO02 - Parc național	*	0.00	E-Cheile Nerei - Beuşniţa
RO05 - Parc natural	*	0.03	V.6.-Geoparcul Platoul Mehedinţi
RO04 - Rezevație naturală	*	0.92	2.298.-Valea Mare
RO04 - Rezevație naturală	+	0.09	2.299.-Balta Nera - Dunăre
RO04 - Rezevație naturală	+	0.00	2.307.-Râpa cu lăstuni din Valea Divici
RO04 - Rezevație naturală	+	0.17	2.312.-Rezervaţia naturală Baziaş
RO04 - Rezevație naturală	+	0.57	2.597.-Gura Văii - Vârciorova PN - D, Muni
RO04 - Rezevație naturală	+	0.13	2.598.-Valea Oglănicului Comuna Brezniţa-O
RO04 - Rezevație naturală	+	0.24	2.607.-Dealul Duhovnei Comuna Iloviţa
RO04 - Rezevație naturală	*	0.19	2.608.-Dealul Vărănic Comuna Brezniţa-Ocol
RO04 - Rezevație naturală	+	0.30	2.609.-Cazanele Mari şi Cazanele Mici, PN-
RO04 - Rezevație naturală	+	0.12	2.610.-Locul fosilifer Şviniţa PN-D Comuna
RO04 - Rezevație naturală	+	0.02	2.611.-Locul fosilifer Bahna PN-d Comuna I
RO04 - Rezevație naturală	+	0.02	2.622.-Cracul Găioara
RO04 - Rezevație naturală	+	0.09	2.624.-Cracul Crucii PN-D Municipiul Drobe

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit Corine	Tip	Suprapunere %
J062CS006	*	0.47
J073MH005	+	0.40
J073MH010	*	0.08
J073MH021	*	0.26
J062CS024	+	0.26

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod	Intensitate	% din sit	Influență
100 - Cultivarea	C	10.00	0
110 - Folosirea pesticidelor	B	5.00	-
120 - Fertilizarea	C	5.00	0
140 - Păşunatul	B	30.00	-
141 - Abandonarea sistemelor pastorale	B	10.00	-
166 - Eliminarea copacilor morţi (Tăiere de igienizare)	B	30.00	-
167 - Despădurirea fără replantare	A	50.00	-
180 - Arderea controlată	B	10.00	-
210 - Pescuitul comercial	B	10.00	-
211 - Pescuitul în locuri amenajate	C	10.00	-
230 - Vânătoarea	B	60.00	-
240 - Capturarea din faună	C	5.00	-
241 - Capturarea (insecte, reptile, amfibieni)	B	5.00	-
243 - Braconajul, otrăvirea, capcane	A	100.00	-
330 - Mine	A	10.00	-
621 - Sporturi nautice	B	10.00	-
401 - Zone urbanizate continuu, zone rezidenţiale	A	10.00	-
502 - Străzi, autostrăzi	B	10.00	-
700 - Poluarea	A	20.00	-
701 - Poluarea apei	B	10.00	-
702 - Poluarea aerului	B	20.00	-
703 - Poluarea solului	B	10.00	-
740 - Vandalism	B	5.00	-
853 - Managementul nivelului de apă	A	20.00	-
900 - Eroziunea	B	5.00	-
952 - Eutrofizare	A	20.00	-
954 - Invazie de specii	B	30.00	-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod	Intensitate	% din sit	Influență
100 - Cultivarea	C		0
110 - Folosirea pesticidelor	C	1.00	-
120 - Fertilizarea	C	1.00	-
520 - Navigaţie	B	10.00	-
102 - Cositul	B		0
170 - Creşterea animalelor	B		-
502 - Străzi, autostrăzi	B		0
220 - Pescuitul recreativ sportiv	B		-
853 - Managementul nivelului de apă	B	5.00	-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, constituită în octombrie 2002.

Planuri de management al sitului Deocamdată nu are plan de management. El va fi întocmit de Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier până la 31.05.2006.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

Numar național hartă L34-118

Scara 100000

Proiecție Stereo70
Numar național hartă L34-117

Scara 100000

Proiecție Stereo70
Numar național hartă L34-116

Scara 100000

Proiecție Stereo70
Numar național hartă L34-115

Scara 100000

Proiecție Stereo70
Numar național hartă L34-130

Scara 100000

Proiecție Stereo70
Numar național hartă L34-129

Scara 100000

Proiecție Stereo70
Numar național hartă L34-128

Scara 100000

Proiecție Stereo70