Natura2000 - Râul Tur (ROSCI0214)

tipăreşte

descarcă original

vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip I

Codul sitului ROSCI0214

Data completării 200612

Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

ROSPA0068 (Lunca inferioară a Turului)

Responsabili Grupul de lucru Natura2000

Numele sitului Râul Tur

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706

Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 23.184444

Latitudine 47.888611

Suprafață (ha) 20521.40

Altitudine (m)

Minimă 115.00

Maximă 482.00

Medie 143.00

Regiunea administrativă

Județ	Pondere (%)
RO065 - Satu Mare	100.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

Cod	Pondere	Reprezentativitate	Suprafață relativă	Stare de conservare	Evaluare globală
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition	2.00	B	C	B	B
3160 - Lacuri distrofe și iazuri	3.00	B	C	B	B
92A0 - Zavoaie cu Salix albă si Populus albă	3.00	B	C	B	B
91E0 - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior *	3.00	A	B	B	B
91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri	8.00	B	B	B	B
6120 - Pajiști xerice pe substrat calcaros *	1.00	B	C	B	B
6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin	2.00	B	C	B	B
6510 - Pajiști de altitudine joasă	5.00	B	C	B	B
6410 - Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase	1.00	B	C	B	B
9130 - Păduri de fah de tip Asperulo-Fagetum	5.00	C	C	B	B
91Y0 - Păduri dacice de stejar si carpen	12.00	B	B	B	B
91M0 - Păduri balcano-panonice de cer si gorun	2.00	B	C	B	B
3270 - Râuri cu maluri namoloase cu vegetație de Chenopodion rubri si Bidention	0.10	B	C	B	B
40A0 - Tufărișuri subcontinentale peri-panonice *	0.01	C	C	C	B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1318	Myotis dasycneme	V				D
1355	Lutra lutra	1-50 i				C	B	C	B
1323	Myotis bechsteini	P	P			C	B	C	C
1308	Barbastella barbastellus	P	P			D
1307	Myotis blythii	P	P			D
1321	Myotis emarginatus	P	P			D
1324	Myotis myotis	P	P	P		D
1304	Rhinolophus ferrumequinum	P	P	P		D
1303	Rhinolophus hipposideros	P	P			D

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1188	Bombina bombina	C				C	B	C	B
1166	Triturus cristatus	R				C	B	C	B
1193	Bombina variegata	R				C	B	B	B
1220	Emys orbicularis	C				C	A	C	A
1993	Triturus dobrogicus	P				C	B	B	B

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1145	Misgurnus fossilis	P				C	C	C	C
1114	Rutilus pigus	P?
1149	Cobitis taenia	C				C	A	C	A
1124	Gobio albipinnatus	P				C	B	C	B
2511	Gobio kessleri	P			P	C	B	C	B
1134	Rhodeus sericeus amarus	C				C	A	C	A
1146	Sabanejewia aurata	R				C	B	C	B
1130	Aspius aspius	R				C	B	C	B
1160	Zingel streber	R				C	B	C	B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1088	Cerambyx cerdo	R				C	B	C	B
1083	Lucanus cervus	R				C	B	C	B
1060	Lycaena dispar	C				B	B	C	B
4038	Lycaena helle	P				A	B	C	B
1065	Euphydryas aurinia	P				C	B	C	B
4036	Leptidea morsei	P				B	B	C	B
1074	Eriogaster catax	P				C	B	C	B
1059	Maculinea teleius	P				B	B	C	B
1032	Unio crassus	P				C	B	C	B
1082	Graphoderus bilineatus	P				C	B	C	B
4045	Coenagrion ornatum	R				B	B	C	B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație	Evaluarea sitului
Cod	Nume	Populație	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
4097	Iris aphylla ssp. hungarica	R	B	C	B	B
1898	Eleocharis carniolica	R	B	C	B	B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

Categorie	Cod	Denumire științifică	Populație
Categorie	Cod	Denumire științifică
Reptile	2432	Anguis fragilis	R	A
Mamifere	2361	Bufo bufo	P	C
Mamifere	1201	Bufo viridis	P	C
Amfibieni	2644	Capreolus capreolus	1-120 i	C
Nevertebrate		Catephia alchymista	R	D
Reptile	1283	Coronella austriaca	RC	C
Amfibieni	1339	Cricetus cricetus	C	C
Amfibieni	2646	Dama dama	1-55 i	C
Reptile	1281	Elaphe longissima	RC	A
Nevertebrate		Endromis versicolora	R	D
Amfibieni	1363	Felis silvestris	R	C
Plante		Fritillaria meleagris	R	A
Mamifere	1203	Hyla arborea	C	C
Reptile	1261	Lacerta agilis	P	C
Reptile	1263	Lacerta viridis	P	C
Amfibieni		Micromys minutus	R	A
Plante		Orchis mascula ssp. signifera	R	A
Plante		Orchis morio	R	A
Mamifere	1197	Pelobates fuscus	P	C
Plante		Phyteuma tetramerum	R	B
Plante		Platanthera bifolia	R	A
Mamifere	1214	Rana arvalis	P	C
Mamifere	1209	Rana dalmatina	P	C
Mamifere	1207	Rana lessonae	R	C
Mamifere	2351	Salamandra salamandra	V	C
Plante	2059	Salvinia natans	R	C
Plante		Stratiotes aloides	R	A
Plante	2165	Trapa natans	P	C
Mamifere	2357	Triturus vulgaris	P	A
Reptile	2473	Vipera berus	R	C

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat	pondere in %
N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare)	3.00
N07 - Mlaștini (vegetație de centură), smârcuri, turbării	5.00
N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire)	25.00
N14 - Pajiști ameliorate	32.00
N15 - Alte terenuri arabile	4.00
N16 - Păduri caducifoliate	31.00
TOTAL SUPRAFATA HABITAT

Alte caracteristici ale sitului I. BIOTOPUL Râul Tur izvorăşte din munţii Oaş la cca 1050 m şi se varsă în râul Tisa, pe teritoriul Ungariei cu o direcţie de curgere de la est la vest. Solurile sunt de tip brun eu-mezobazice, pseudogleizate, amfigleizate, vertice, local salinizate şi alcalinizate inclusiv luvice slab. Râul Tur are în general o albie majoră largă, limitată în prezent de diguri, iar albia minoră puternic meandrată, în special în partea inferioară până la frontieră. Climatul este continental cu influenţă baltică în zona montană şi continentală cu influenţă oceanică în zona de câmpie.Temperatura medie anuală este 8-9oC cu o valoare minimă de -2oC şi maxima de 20oC. Precipitaţiile: media anuală este de 640 mm. Maximele se înregistrează în lunile martie, aprilie, mai. II.BIOCENOZA a)Vegetaţia Această zonă este un coridor verde prezentând o vegetaţie azonală cu fitocenoze şi specii floristice rare alături de o floră spontană bogată. Aici se întrepătrund 3 tipuri de vegetaţie: palustră, de păşune şi de pădure. Vegetaţia variată din această zonă şi în special din cele 3 sisteme de heleştee: Adrian (307 ha) , Bercu (346 ha) şi Porumbeşti (25 ha ) oferă condiţii favorabile de cuibărit şi hrană pentru păsări aparţinând tuturor tipurilor ecologice. Dintre speciile de plante se remarcă: Dryopteris cathusiana, Salvinia natans, Trapa natans, Gagea spathaceac ssp. transcarpatica (taxon nou în flora României) Frtillaria meleagris (monument al naturii), Scilla kladnii,Galanthus nivalis, Leucojum vernum, Leucojum aestivum, Crocus heuffelianus, Gladiolus imbricatus, Iris pseudacorus, Cephalanthera longifolia, Platanthera bifolia, Orhis morio, Orhis mascula ssp. signifera, Dactylorhiza incarnata,Limosella aquatica, Proasellus meridianus,Peucedanum palustre, Trollius europaeus (relict glaciar, monument al naturii), Carex elongata (relict glaciar), Iris aphylla ssp. hungarica (Directiva 92/43 CEE, anexa II) . b)Fauna Fauna terestră este una caracteristică zonelor antropizate , de păşune, luncă, pădure şi ape curgătoare sau stătătoare.Este foarte bine reprezentată avifauna, reptilele, amfibienii, nevertebratele. Lunca Turului are o entomofaună bogată cu specii foarte rare de fluturi. În perioada migraţiilor zonele heleşteelor Adrian, Bercu şi Porumbeşti devin loc de pasaj pentru păsări migratoare, observându-se un amestec de specii autohtone cu specii aparţinând arealelor nordice (unele fiind rarităţi ornitologice sau specii vulnerabile). Fauna cursului râului Tur este mai complexă decât a Someşului.Habitatele existente asigură condiţii foarte bune de creştere şi dezvoltare pentru amfibieni şi reptile (14 specii). Protozoarele sunt bogat şi diversificat reprezentate . Fauna de moluşte este foarte bine reprezentată atât ca număr de specii cât şi de indivizi. Insectele sunt mult mai bine reprezentate decât în Someş, fiindu-le prielnice cursurile superioare Ihtiofauna este diversificată : Abramis sapa( cosacul cârn – cunoscut numai din Dunăre, Delta Dunării şi din râul Tur),Gobio albipinnatus (porcuşor de şes),Rutilus pigus (babuşca de Tur), Sabanejewia aurata (dunăriţa – populaţia din Tur poate fi considerată ca fiind cel mai tipic reprezentant al subspeciei balcanice), Misgurnus fossilis (ţipar ),Rhodeus sericeus amarus (boarca ), Umbra krameri (ţigănuş) etc .

Calitate si importanță Acest sit este important din punct de vedere conservativ conform Directivei Habitate deoarece ar asigura conservarea favorabilă a 7 specii de mamifere, 5 specii de amfibieni,9 specii de peşti ,8 specii de nevertebrate şi 9 habitate de interes conservativ (Directiva Habitate anexele I cşi II; Ordinul 1198/2005 anexele nr. 1 şi 2). Ihtiofauna cuprinde un număr de 17 specii dintre care, din punct de vedere conservativ, prezintă o importanţă mai mare speciile : Misgurnus fossilis, Cobitis elongata, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Rutilus pigus virgo , Aspius aspius, Gobio albipinnatus, Gobio kessleri, Rhodeus sericeus amarus, Umbra krameri şi Zingel streber ( Directiva 92/43 CEE, anexa II; Legea 462/2001, anexele III şi IV). Dintre mamiferele semnalate în zonă conservarea a 7 specii necesită desemnarea de arii speciale de conservare ( Directiva 92/43 CEE, anexa II; Legea 462/2001, anexa III). Dintre speciile de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE în această rezervaţie naturală sunt prezente următoarele: Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Maculinea teleius ,Lycaena dispar şi Leptidea morsei. Rezervaţia Râul Tur are şi rolul unui „coridor ecologic” între bioregiunile alpină, continentală şi panonică ( din Republica Ungară ). Rezervaţia complexă „Râul Tur” ( Cursul inferior al râului Tur ) prezintă importanţă atât ca arie de protecţie specială avifaunistică (ASP) cât şi ca sit de importanţă comunitară (SIC).

Vulnerabilitate Defrişarea pădurilor şi a zăvoaielor precum şi exploatarea neraţională a heleşteelor din zonă , deteriorarea vegetaţiei acvatice de pe marginea râului Tur şi a heleşteelor precum şi vânarea păsărilor în timpul migraţiei sau cuibăritului pot reduce mult din importanţa acestui sit , care se poate considera un coridor ecologic între bioregiunile alpină, continentală şi panonică (Republica Ungară ). Reconstrucţia ecologică a zonei prin utilizarea heleşteelor la capacitatea proiectată de umplere cu apă poate creşte foarte mult importanţa zonală a acestui sit ca arie de protecţie specială avifaunistică (SPA) cât şi ca sit de importanţă comunitară (SCI). Următorii factori pot afecta negativ conservarea biodiversităţii şi a habitatelor din situl Lunca inferioară a Turului: 1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini 2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul 3. braconajul 4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes 5. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) 6. folosirea pesticidelor 7. reglarea cursurilor râurilor 8. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 9. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive 10. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari 11. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 12. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 13. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 14. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe, etc.) 15. industrializare şi creşterea zonelor urbane 16. schimbarea majoră a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor)

Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Rezervaţia complexă „Râul Tur” (Cursul inferior al râului Tur) este ocrotită ca rezervaţie naturală, care este înscrisă în lista zonelor protejate din România sub nr. 2.680 ( conform Legii nr.5/2000 privind aprobarea Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului Naţional – secţiunea III – Zone protejate – suprafaţa protejată: 1391 ha). Categoria de arie naturală protejată conform Legii nr.462/2001: rezervaţie naturală, categoria IV UICN, tipul rezervaţiei: mixtă (m). Prin HG nr. 2151/2004 a fost extinsă până la suprafaţa de 6212 ha ( Cod VII. 10 ).Acest sit include şi rezervaţia naturală de interes judeţean Pădurea Noroieni declarată prin HCJ Satu Mare nr. 4/1995 (1198,0 ha).

Tip de proprietate Proprietate de stat - 47% Proprietate privată - 53%. Situaţia terenurilor pe tipuri de proprietate nu este definitivată până în prezent.Terenurile sunt amplasate pe teritoriul comunelor: Călineşti Oaş, Agriş,Gherţa Mică, Halmeu, Lazuri, Livada, Micula ,Turulung, Medieş,Oraşu Nou şi a municipiului Satu Mare

Documentație 1. Carol Karácsony – Flora şi vegetaţia judeţului Satu Mare, Editura Muzeului Judeţean Sătmărean, Satu Mare,1995. 2. Ardelean Gavril – Fauna judeţului Satu mare, Ţara Oaşului, Culmea Codrului şi Câmpia Someşului,Editura „ Vasile Goldiş” University Press, 1998. 3. Asvadurov H. , Boieriu I. – solurile judeţului Satu Mare. 4. Ioan Ghira şi colab. – Mapping of Transilvanian Herpetofauna, pag. 145 -201, NYMPHEAEA, Folia naturae Bihor, Vol. XXIX, Oradea ,2002. 5. Dan Manoleli şi colab. – Studiul ecologic privind conservarea fondului genetic în spaţiul Crasna – Someş – Tur (judeţul Satu Mare), 1985, pag. 1 – 125, Contract de cercetare nr. 7/15.09.1985. 6. S.D. Covaciu – Marcov, I. Ghira şi I. Sas – Contribuţii la studiul herpetofaunei zonei Oaşului ( judeţul Satu Mare, România ), Environment and Progress, nr. 2/2004, Cluj – Napoca, p.107 – 112. 7. Alexandru Wilhelm – modificări survenite în compoziţia ihtiofaunei râurilor din nord – vestul României, Editura Muzeului Judeţean Sătmărean, Satu Mare,2000, vol. I, pag. 151- 153. 8. Alexandru Wilhelm, Gavril Ardelean, Akos Harka, Zoltan Sallai – Fauna ihtiologică a bazinului râului Tur, Editura Daya Satu Mare,Muzeul Judeţean Satu Mare, Studii şi comunicări, seria Ştiinţele naturale, Satu Mare,2001 - 2002, vol. II - III, pag. 147- 157. 9. Nicolae Botnariuc, Victoria Tatole – Cartea roşie a vertebratelor din România, Bucureşti, 2005. 10.S.D.Covaciu - Marcov, I. Sas şi al., Herpetofauna Câmpiei Turului,2006 (date în curs de publicare). 11. Maikel van Bregel şi al. - Raport de cercetări ihtiologice - Râul Someş,râul Tur şi lacul Porumbeşti,Organisatie ter verbetering van de binnenvisserij,2006,pag.1 - 49. Sârbu, I., 2005. Aspects concerning the distribution and ecology of the freshwater molluscs from the Romanian Inner Carpathian Basin. Heldia, Munchen, 6 (3-4), 133-152.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

Cod	Pondere %
RO04 - Rezevație naturală	29.98

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

Cod	Tip	Suprapunere %	Numele sitului
RO04 - Rezevație naturală	*	29.98	2.680.-Cursul inferior al râului Tur, Comu

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod	Intensitate	% din sit	Influență
100 - Cultivarea	B	26.00	-
110 - Folosirea pesticidelor	B	26.00	-
120 - Fertilizarea	B	26.00	-
140 - Păşunatul	B	33.00	-
200 - Pescuitul, acvacultura	B	10.00	0
220 - Pescuitul recreativ sportiv	B	1.00	0
230 - Vânătoarea	B	50.00	-
421 - Depozit de deşeuri menajere	B	1.00	-
180 - Arderea controlată	B	1.00	-
801 - Adăugarea de sol şi rocă pentru a mări suprafaţa terestră	B	11.00	+
620 - Sporturi de exterior şi activităţi de petrecerea timpului liber în natură	B	1.00	+
167 - Despădurirea fără replantare	B	1.00	-
102 - Cositul	B	10.00	-
810 - Drenarea	A	90.00	-
954 - Invazie de specii	C	15.00	-
852 - Modificarea structurală a cursurilor de apă interioară	A	25.00	-
853 - Managementul nivelului de apă	A	3.00	+

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod	Intensitate	% din sit	Influență
100 - Cultivarea	B	5.00	-
110 - Folosirea pesticidelor	B	5.00	-
120 - Fertilizarea	B	5.00	-
140 - Păşunatul	B	1.00	0
167 - Despădurirea fără replantare	C	1.00	-
180 - Arderea controlată	C	0.01	-
230 - Vânătoarea	C	10.00	-
502 - Străzi, autostrăzi	B	2.00	-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Contract Administrare: 7/22.02.2010, Administrator:Societatea Carpatină Ardeleană Satu Mare Satu Mare, str Aurel Popp, nr 14, jud Satu Mare 021711050, fax-021711050 eke@xnet.ro

Planuri de management al sitului Pentru rezervaţia Râul Tur (Cursul inferior al râului Tur) este elaborat Regulamentul care a fost trimis spre avizare la CMN - Academia Română. Planul de management este în stadiul de proiect urmând să fie definitivat în anul 2006. Amenajamente silvice elaborate de RA ROMSILVA SA pentru pădurile din fondul foerestier de stat.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

Numar național hartă L34-11

Scara 100000

Proiecție Stereo70
Numar național hartă L34-10

Scara 100000

Proiecție Stereo70