Natura2000 - Recifii Jurasici Cheia (ROSCI0215)

tipăreşte

descarcă original

vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K

Codul sitului ROSCI0215

Data completării 200612

Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

ROSPA0019 (Cheile Dobrogei)

Responsabili Grupul de lucru Natura2000

Numele sitului Recifii Jurasici Cheia

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706

Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 28.441667

Latitudine 44.485278

Suprafață (ha) 5686.20

Altitudine (m)

Minimă 8.00

Maximă 188.00

Medie 82.00

Regiunea administrativă

Județ	Pondere (%)
RO023 - Constanţa	100.00

Regiunea biogeografică

Stepică

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

Cod	Pondere	Reprezentativitate	Suprafață relativă	Stare de conservare	Evaluare globală
40C0 - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice *	5.00	A	C	A	A
62C0 - Stepe ponto-sarmatice *	70.00	A	B	A	A
91AA - Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos	10.00	B	C	B	B
8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis	0.20	B	C	B	B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1335	Spermophilus citellus	P				C	B	C	B
1307	Myotis blythii	P	P			C	B	C	B
1304	Rhinolophus ferrumequinum	P		>11 i	>2 i	D
1321	Myotis emarginatus	P				C	B	C	B
1324	Myotis myotis	P	R			C	B	C	B
1303	Rhinolophus hipposideros	P				C	B	C	B
1302	Rhinolophus mehelyi	P				C	B	B	B
1310	Miniopterus schreibersi	P	P	>100 i		C	C	C	C

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1220	Emys orbicularis	P				C	B	C	B
1279	Elaphe quatuorlineata	V				A	B	A	B
1219	Testudo graeca	RC				C	B	B	B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație	Evaluarea sitului
Cod	Nume	Populație	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
2079	Moehringia jankae	V	C	A	A	A
2236	Campanula romanica	R	B	A	A	A
2253	Centaurea jankae	V	B	A	B	B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

Categorie	Cod	Denumire științifică	Populație
Categorie	Cod	Denumire științifică
Plante		Achillea clypeolata	R	D
Plante		Achillea coarctata	RC	D
Plante		Achillea leptophylla	R	D
Plante		Adonis flammea	R	D
Plante		Allium flavum ssp. tauricum	R	D
Plante		Allium saxatile	R	D
Plante		Alyssum caliacrae	V	D
Plante		Alyssum minutum	R	D
Plante		Anchusa leptophylla	R	D
Plante		Anchusa thessala	R	D
Plante		Astragalus corniculatus	V	D
Plante		Astragalus cornutus	R	D
Plante		Astragalus pseudoglaucus	R	D
Plante		Bufonia tenuifolia	V	D
Plante		Bupleurum apiculatum	R	D
Plante		Bupleurum asperuloides	R	D
Plante		Carduus uncinatus	V	D
Plante		Carex hallerana	V	D
Plante		Carex liparocarpos ssp. liparocarpos	R	D
Plante		Celtis glabrata	R	D
Plante		Centaurea gracilenta	RC	D
Plante		Centaurea napulifera ssp. thirkei	V	D
Plante	2287	Colchicum fominii	R	D
Plante		Colchicum triphyllum	V	D
Plante		Convolvulus lineatus	R	D
Plante		Coronilla scorpioides	R	D
Plante		Crocus chrysanthus	V	D
Plante		Crocus reticulatus	R	D
Plante		Daucus guttatus ssp. zahariadii	R	D
Plante		Dianthus monadelphus ssp. pallens	V	D
Plante		Dianthus nardiformis	R	D
Plante		Dianthus pseudarmeria	C	D
Plante		Dictamnus albus	R	D
Plante		Echinops ritro ssp. ruthenicus	C	D
Plante		Festuca callieri	R	D
Plante		Gagea bulbifera	V	D
Plante		Gagea granatellii	V	D
Plante		Gagea szovitsii	V	D
Plante		Galanthus elwesii	V	D
Plante		Galium verticillatum	R	D
Plante		Galium volhynicum	R	D
Plante		Gypsophila pallasii	RC	D
Plante		Helianthemum salicifolium	R	D
Plante		Helichrysum arenarium ssp. ponticum	R	D
Plante		Hyacinthella leucophaea	V	D
Plante		Jasminum fruticans	R	D
Plante		Knautia macedonica	R	D
Plante		Koeleria lobata	R	D
Plante		Lactuca viminea	V	D
Plante		Lappula marginata	R	D
Plante		Medicago orbicularis	R	D
Plante		Melica ciliata ssp. taurica	C	D
Plante		Minuartia adenotricha	RC	D
Plante		Minuartia bilykiana	V	D
Plante		Moehringia grisebachii	V	D
Plante		Onobrychis gracilis	R	D
Plante		Ononis pusilla	R	D
Plante		Ornithogalum amphibolum	R	D
Plante		Ornithogalum sibthorpii	R	D
Plante		Paeonia peregrina	R	D
Plante	2098	Paeonia tenuifolia	R	C
Plante		Parietaria lusitanica ssp. serbica	V	D
Plante		Paronychia cephalotes	R	D
Plante		Pimpinella tragium ssp. lithophila	RC	D
Plante		Piptatherum holciforme	R	D
Plante		Polycnemum heuffelii	R	D
Plante		Potentilla astracanica	R	D
Plante		Prunus tenella	R	D
Plante		Ranunculus oxyspermus	R	D
Plante		Rumex tuberosus ssp. tuberosus	R	D
Plante		Sedum caespitosum	R	D
Plante		Serratula radiata	R	D
Plante		Seseli campestre	C	D
Plante		Seseli tortuosum	R	D
Plante		Silene bupleuroides	R	D
Plante		Silene csereii	R	D
Plante		Trigonella gladiata	R	D

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat	pondere in %
N09 - Pajiști uscate, stepe	24.00
N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire)	28.00
N14 - Pajiști ameliorate	34.00
N15 - Alte terenuri arabile	7.00
N16 - Păduri caducifoliate	3.00
N26 - Habitate de păduri (păduri in tranziție)	4.00
TOTAL SUPRAFATA HABITAT

Alte caracteristici ale sitului Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei adăpostesc cel mai bogat punct fosilifer cu faună mezojurasică din întreg sinclinalul Casimcei. Stul este important nu numai prin caracteristicile geomorfologice, paleontologice, botanice şi peisagistice ci şi prin elementele de faună. Foarte bine reprezentate sunt speciile de reptile, păsări şi chiroptere. În perimetrul sitului se află două peşteri importante din punct de vedere speologic şi paleontologic. Studiile speologice efectuate în peştera La Adam,au dus la descoperiri de importanta paleontologica şi arheologica ce claseaza acest loc printre cele mai importante din Europa. Din punct de vedere paleontologic s-au determinat numeroase specii de mamifere cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice şi tot de aici a fost scoas la iveală un molar de Homo sapiens fossilis.Peştera adaposteste numeroase specii de lilieci protejate la nivel european, printre care Pipistrellus nathusii, întâlnit numai aici. Peştera Gura Dobrogei are peste 480 m lungime, trei intrari şi două galerii importante. Ultima se remarcă prin acumularea unei mari cantităţi de guano tasat, constituind movile apreciabile sub coloniile de lilieci adapostiţi în timpul verii pe tavanul peşterii, care au dat şi numele de Peştera liliecilor. Majoritatea sunt specii protejate şi cu statut de specii periclitate. Vegetaţia din zona de proiecţie exterioară şi din limita peşterii este caracteristic stepic dobrogeană.

Calitate si importanță Caracteristic acestui sit este indeosebi habitatul 62C0*, acesta inculzând numeroase asociaţii, incusiv endemice pentru Dobrogea (subtipul 34.9211 - alianţa Pimpinello-Thymion zygioidi), atât pe substrat calcaros cât şi silicios. De aici sunt citate (Horeanu 1976 - C) cele mai întinse pajisti stepice din ţară cu Paeonia tenuifolia - specie periclitata de importanţă europeană, protejată prin Conventia de la Berna – Rezolutia nr.6/1998). Un alt habitat de mare valoare conservativa este 40C0*, ce ocupă suprafeţe întinse, cel mai important fiind subtipul 31.8B731, reprezentat prin asociaţia rară Rhamno catharticae – Jasminietum fruticantis, identificată doar în SCI Dumbrăveni-Urluia, Pădurea Canaraua Fetii -Iortmac şi Canaralele Dunării. Situl se remarca si prin prezenta unor specii foarte rare, de importanta comunitara, cum ar fi Centarea jankae, Campanula romanica, Moehrigia jankae.

Vulnerabilitate Recent au fost incepute lucrari de mare amploare, cu un impact deosebit de ridicat, in zona pesterii Casian, prin acestea urmarindu-se realizarea unui lac de acumulare pe raul Casimcea, precum si dezvoltarea unor baze de agrement pentru turismul de masa, ceea ce ar putea avea un potential efect negativ major asupra respectivei zone din SCI.Deja prin lucrarile respective au fost distruse ireversibil unele suprafete din habitatele 40C0, 91AA si 62C0, ceea ce face necesara o interventie ferma a autoritatilor de mediu pentru stoparea lucrarilor si refacerea acolo unde este posibil a habitatelor sau cel putin a aspectelor peisagistice.

Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Rezervaţia Recifii Jurasici Cheia sau Masivul Geologic Cheia a fost pusă sub protecţie iniţial prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular Judeţean Constanţa. A fost declarată rezervaţie naturală de interes naţional prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a arii protejate de interes naţional, cod de arie protejată 2362.

Tip de proprietate Rezervaţia Naturala Masivul Geologic Cheia cu suprafaţa de 170 de ha conform Legii 5/2000 se află în fond forestier de stat, conform Amenajamentului Silvic al O.S.Hârşova.Din rezervaţie fac parte şi terenuri neproductive ce aparţin Com. Grădina. Suprafaţa rezervaţiei va fi extinsă la cea de 287,10 ha cuprinsă în datele Amenajamentului Silvic al O.S. Hărşova (conform datelor Regulamentului ariei forestiere aflată în custodia Direcţiei Silvice Constanţa).

Documentație Dămăceanu,C.; Leandru, V.; Ceuca, G. - Cercetări privind ameliorarea pădurilor degradate din nordul Dobrogei, Editura Agro-Silvică, Bucureşti, 1964. Dihoru, Gh.; Doniţă, N. - Flora şi vegetaţia Podişului Babadag, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1970. Doniţă, N.; Ivan, D.; Coldea, Gh.; Sanda, V.; Popescu, A.; Chifu, Th.; Păucă-Comănescu, M.; Mititelu, D.; Boşcaiu, N. - Vegetaţia României, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti, 1992. Doniţă, N.; Chiriţă, C.; Stănescu, V. (coordonatori) - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, I.C.A.S. Bucureşti, 1990. Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A. - Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, 2005. Horeanu, Cl. (A)- Vegetaţia pajiştilor xerofile din Podişul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976. Horeanu, Cl. (B)- Vegetaţia lemnoasă din Podişul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976. Horeanu, Cl. (C) – Propuneri pentru înfiinţarea unor noi rezervaţii în Podişul Casimcei, Ocrotirea naturii dobrogene, Academia R.S.R., Cluj-Napoca, 1976 Ivan, D. - Fitocenologie şi vegetaţia R.S.R., Ed.Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, 1970 Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihăilescu, S. - Lista roşie a plantelor superioare din România, în Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, PI, 1994. Prodan, I. - Conspectul Florei Dobrogei, Tipografia Naţională S.A., Cluj. Purcelean, Şt., Paşcovschi, S. - Cercetări tipologice de sinteză asupra tipurilor fundamentale de pădure din România, Centrul de Informare, documentare Tehnică pentru Economia Forestieră, Bucureşti, 1968. Sanda, V.; Arcus, M. - Sintaxonomia grupărilor vegetale din Dobrogea şi Delta Dunării, Ed. Cultura, Piteşti, 1999. Sanda, V. - Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din România, Ed. Vergiliu, Bucureşti, 2002. Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenotică şi caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România, Ed. CONPHIS, 2001. Săvulescu, T. (coordonator) - Flora R.S.R., Ed. Academiei R.S.R., 1976. Şerbănescu, I. – Harta geobotanică, Institutul de Geologie şi Geofizică , Bucureşti, 1975. *** European Red List of Globally Threatened Animals and Plants (D46) - United Nations, New York, 1991.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

Cod	Pondere %
RO03 - Monument al naturii	1.18
RO04 - Rezevație naturală	6.78

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

Cod	Tip	Suprapunere %	Numele sitului
RO03 - Monument al naturii	+	0.64	2.356.-Peştera La Adam
RO03 - Monument al naturii	+	0.54	2.357.-Peştera de la Gura Dobrogei
RO04 - Rezevație naturală	*	6.78	2.362.-Recifii jurasici Cheia

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod	Intensitate	% din sit	Influență
140 - Păşunatul	A	30.00	-
230 - Vânătoarea	A	25.00	-
502 - Străzi, autostrăzi	A	10.00	-
620 - Sporturi de exterior şi activităţi de petrecerea timpului liber în natură	A	20.00	-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod	Intensitate	% din sit	Influență
140 - Păşunatul	A	25.00	-
301 - Cariere	A	5.00	-
400 - Urbanizare, industrializare, şi alte activităţi similare	B	15.00	-
100 - Cultivarea	B	15.00	0

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Rezervaţia se află în custodia Direcţiei Silvice Constanţa, O.S. Hârşova.

Planuri de management al sitului Pentru Rezervaţia Naturala Masivul Geologic Cheia nu există plan de management. S-a elaborat regulamentul rezervaţiei de către custodele Direcţia Silvică Constanţa.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

Numar național hartă L35-130

Scara 100000

Proiecție Stereo70
Numar național hartă L35-129

Scara 100000

Proiecție Stereo70