Natura2000 - Siriu (ROSCI0229)

tipăreşte

descarcă original

vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip B

Codul sitului ROSCI0229

Data completării 200612

Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000

Numele sitului Siriu

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706

Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 26.161111

Latitudine 45.524167

Suprafață (ha) 6230.00

Altitudine (m)

Minimă 548.00

Maximă 1663.00

Medie 1080.00

Regiunea administrativă

Județ	Pondere (%)
RO022 - Buzău	100.00

Regiunea biogeografică

Alpină

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

Cod	Pondere	Reprezentativitate	Suprafață relativă	Stare de conservare	Evaluare globală
9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum	18.60	A	C	A	B
9180 - Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene *	0.05	D
6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin	1.00	B	C	B	B
7110 - Turbării active *	0.05	C	C	B	B
9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană	6.20	A	C	A	B
4060 - Tufărișuri alpine si boreale	3.00	B	C	B	B
91V0 - Păduri dacice de fag	42.00	A	C	A	B
9130 - Păduri de fah de tip Asperulo-Fagetum	12.80	A	C	A	B
3230 - Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane	0.01	D
91E0 - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior *	0.50	B	C	B	B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1354	Ursus arctos	30-80 i				C	A	C	A
1352	Canis lupus	P				C	B	C	B
1361	Lynx lynx	10-15 i				C	B	C	B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1193	Bombina variegata	P				C	B	C	B
1166	Triturus cristatus	P				D

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1138	Barbus meridionalis	P				C	B	C	B
1163	Cottus gobio	P				C	B	C	B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație	Evaluarea sitului
Cod	Nume	Populație	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
4070	Campanula serrata	P	C	C	B	B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

Categorie	Cod	Denumire științifică	Populație
Categorie	Cod	Denumire științifică
Plante		Achillea pannonica	P	A
Plante		Alyssum murale	R	D
Plante		Amaranthus blitoides	P	C
Plante		Arctostaphylos uva-ursi	R	A
Plante		Artemisia annua	P	D
Plante		Artemisia austriaca	P	D
Plante		Asperula cynanchica	P	D
Pești		Barbatula barbatula	P	D
Plante		Botrychium lunaria	P	D
Plante		Brassica juncea	P	D
Plante		Bryonia alba	R	D
Plante		Campanula carpatica	P	A
Amfibieni	2644	Capreolus capreolus	P	A
Plante		Cardaria draba	P	D
Plante		Carex appropinquata	P	A
Plante		Carex atrata	P	D
Plante		Cephalanthera longifolia	R	A
Amfibieni	2645	Cervus elaphus	P	A
Plante		Colchicum autumnale	P	A
Plante		Conioselinum tataricum	R	D
Plante		Consolida regalis	P	D
Plante		Corallorhiza trifida	R	A
Plante		Cornus mas	P	C
Plante		Crocus banaticus	P	C
Plante		Cynodon dactylon	P	D
Plante		Dactylorhiza cordigera	R	A
Plante		Dactylorhiza maculata	R	A
Plante		Dactylorhiza sambucina	R	A
Plante		Dianthus carthusianorum	R	A
Plante		Dianthus giganteus	P	A
Plante		Dianthus spiculifolius	P	A
Plante		Digitalis grandiflora	P	A
Plante		Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum	R	A
Nevertebrate		Ena montana	P	A
Plante	1866	Galanthus nivalis	P	C
Plante	1657	Gentiana lutea	R	C
Plante		Gentiana utriculosa	P	A
Plante		Geranium sanguineum	P	D
Plante		Gladiolus imbricatus	P	A
Plante		Heliotropium europaeum	P	C
Nevertebrate	1026	Helix pomatia	P	A
Plante		Hordelymus europaeus	P	D
Mamifere	1203	Hyla arborea	P	C
Plante		Inula salicina	R	D
Plante		Juncus alpinus	R	A
Plante		Juncus thomasii	P	D
Plante		Lembotropis nigricans	R	D
Plante		Ligularia glauca	P	A
Plante		Ligustrum vulgare	P	D
Plante		Listera ovata	R	A
Plante		Lunaria rediviva	R	D
Amfibieni	2630	Martes foina	P	A
Amfibieni	1357	Martes martes	20-30 i	C
Plante		Menyanthes trifoliata	R	A
Plante		Mercurialis perennis	P	D
Plante		Monotropa hypopitys	R	A
Amfibieni	2634	Mustela nivalis	15-25 i	A
Plante		Myosotis scorpioides	P	D
Plante		Myricaria germanica	P	D
Plante		Nigritella nigra	P	A
Plante		Onobrychis viciifolia	P	D
Pești		Phoxinus phoxinus	P	D
Plante		Phyteuma orbiculare	P	D
Plante		Poa remota	P	C
Plante		Prunella laciniata	P	D
Mamifere	1213	Rana temporaria	P	C
Plante		Rhododendron myrtifolium	P	A
Plante		Ribes alpinum	P	D
Plante		Rosa pimpinellifolia	P	D
Plante		Rubus sulcatus	P	D
Amfibieni	1369	Rupicapra rupicapra	P	A
Pești		Salmo trutta fario	P	D
Plante		Salvia pratensis	P	D
Plante		Sclerochloa dura	P	D
Plante		Silene nutans ssp. dubia	R	A
Plante		Sisymbrium orientale	R	D
Plante		Spergularia rubra	P	A
Amfibieni		Sus scrofa	P	A
Plante		Taxus baccata	V	A
Plante		Thalictrum foetidum	P	C
Plante		Thymus comosus	P	A
Plante		Triglochin palustris	C	A
Plante		Trigonella procumbens	P	D
Plante		Trollius europaeus	P	D
Plante		Vaccinium uliginosum	P	A
Plante		Veronica prostrata	P	D
Plante		Vicia sylvatica		D
Reptile	2473	Vipera berus	P	A
Amfibieni		Vulpes vulpes	50-70 i	A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat	pondere in %
N09 - Pajiști uscate, stepe	22.00
N16 - Păduri caducifoliate	60.00
N17 - Păduri de conifere	3.00
N19 - Păduri mixte	15.00
TOTAL SUPRAFATA HABITAT

Alte caracteristici ale sitului Munţii Siriu reprezintă un masiv muntos în sud-estul Carpaţilor Orientali (Carpaţii de Curbură), în grupa Munţilor Buzăului, cuprins între cursurile superioare ale râurilor Buzău la est şi Bâsca Chiojdului la vest, având orientare generală nord-vest – sud-est. In sens restrâns, Munţii Siriu sunt cuprinşi între văile Buzăului la est, Crasnei la nord, Siriului Mic în sud-vest şi Siriului Mare în sud, dominând unităţile muntoase cu altitudini mai mici din jur: Munţii Intorsurii la nord, Munţii Tătaru în vest, Munţii Zmeuret-Munteanu în sud – sud-est şi Podu Calului în vest. Munţii Siriu sunt alcătuiţi din gresii dure (“gresia de Siriu”), şisturi şi marne cretacice. Versanţii cu pantă mare şi abrupturi sălbatice au la bază trene de grohotişuri, iar în sud şi sud-est sunt afectaţi de frecvente alunecări de teren. Pe platourile din partea de vest a Vîrfului Mălîia sunt prezente o serie de lacuri nivale. Altitudinea maximă, de 1662 m, este atinsă în Vîrful Mălîia. Vîrful Siriu, vârf situate în partea de nord a Munţilor Siriu care are formă de cupolă şi este cunoscut şi sub numele de Bocârnea, are o altitudine de 1657 m. Sub aspect petrografic, Masivul Siriu este alcătuit din bancuri groase de gresii, care adesea trec în microconglomerate. În partea de est apare şi o fâşie de depozite oligocene, constituită din alternanţe de gresii, marne, disodile şi menilite. Această formaţiune grosieră, de culoare cenuşie, care alcătuieşte principalele culmi ale acestor munţi a fost denumită de geologul I. Popescu Voiteşti „gresia de Siriu” dat fiind desfăşurarea ei în acest masiv. Privit din orice parte, apare ca un masiv bine individualizat, înconjurat de zone mai joase. O mare parte din masiv este reprezentată de un sinclinal suspendat cu flancul estic faliat şi dispus în cel puţin două trepte, al cărui ax se desfăşoară în lungul văilor Mălîia şi Urlătoarea. Flancul vestic dă naştere la abruptul dintre văile Crasna şi Siriu Mare, fiind alcătuit din gresii dure; numai în partea estică se adaugă o fâşie de oligocen cu alternanţe de gresii, marne, disodile şi menilite. Rocile din care sunt formaţi Munţii Siriului sunt predominant reprezentate prin gresii, argile şi marne. La acestea se adaugă, secundar, microconglomerate, marno-calcare, menilite, şisturi disodilice etc. Ele alcatuiesc strate cu grosimi de la cativa centimetri pana la 2-10 m, dispuse în alternanta. Cea mai mare parte a masivului Siriu este formată din bancuri groase de gresii, care, frecvent, trec în microconglomerate. Este o formaţiune grosiera, dură, rezistentă, de culoare cenuşie, care alcătuieşte principalele culmi ale acestor munţi. Orizonturile şi stratele de gresii, argile şi marne sunt cutate, cutele având o direcţie în general nord-est – sud-vest. Stratele au o cădere foarte mare, adesea fiind chiar verticale. Caracteristicile structurale se reflectă atât în fizionomia generală a reliefului, cât mai ales în detaşarea unor forme aparte de tipul zidurilor de gresie, jgheaburilor, cuestelor (forme de relief apărute într-o regiune în care stratele cu roci dure alternează cu cele moi, datorită eroziunii apelor curgătoare şi retragerii treptate a versanţilor). Munţii Siriu, cuprinşi între râurile Buzău, Crasna şi Siriu sunt formaţi din mai multe sinclinale şi anticlinale orientate nord-est – sud-vest, unele aparţinând pânzei de Siriu, celelalte autohtonului paleogen. Numele acestor munţi nu se trage de la Vârful Siriu (frecvent cunoscut sub numele de Bocîrnea), ci de la râul care îl înconjoară la sud şi sud-vest. Altitudinal depăşeşte 1600 m prin Culmea Mălâia (1662 m) şi Vîrful Bocârnea (1657 m), în rest, culmile ce se desprind coboară în trepte de la 1400 la 1000 m. Unele din acestea sunt foarte netede, pe alocuri au caracter de suprafeţe structurale (în special acelea de la 1400 m). Ele sunt delimitate de obicei de abrupturi de cuestă de câteva sute de metri (abruptul Bocîrnei, abruptul Mălîiei, Colţii Măgăreţii, Colţii Babei, etc.). Există trepte de modelare şi numeroase forme de relief structural şi periglaciar. Văile principale sunt largi şi puţin adânci

Calitate si importanță Sit de importanta deosebita pentru habitate (forestiere, tufarisuri alpine) si carnivorele mari (urs, lup, ras) aflate intr-o stare favorabila de conservare. Speciile Ursus arctos, Canis lupus şi Felis lynx sunt reprezentate prin populaţii optime sub aspectul densităţii, frecvenţei în zonă şi al efectului lor regulator în populaţiile prăzilor (artiodactile şi păsări) preferate. Culoarele de schimb între indivizii populaţiilor celor trei specii de carnivore mari, aflaţi pe versanţi diferiţi, încă pot permite fluxul genetic, pentru evitarea izolării şi consangvinizării unor eventuale populaţii prea mici.

Vulnerabilitate Masivul Siriu este foarte bine individualizat, compact, delimitat de cursuri de apă (Râul Buzău, pârâul Crasna, pârâul Siriu) şi cu versanţi abrupţi, care îl fac destul de greu accesibil pe cea mai mare parte a perimetrului şi care constituie bariere naturale de protecţie a acestuia faţă agresiuni din exterior. Punctele de acces in sit sunt destul de puţine, iar accesul se poate face pe trasee de picior sau cu mijloace de transport pe drumurile forestiere care duc în sit. Această stare de fapt face ca situl să fie destul de bine protejat de agresiuni din exterior, iar starea de conservare a ecosistemelor/habitatelor să fie, în general, una bună. Cu toate acestea, cu ocazia investigaţiilor efectuate în teren, au fost identificate o serie de factori şi activităţi care au influenţat în trecut, sau în prezent starea habitatelor, sau care ar putea în viitor să afecteze pe termen mediu sau lung starea habitatelor: 140-Păşunatul:Proces antropic. A avut un impact semnificativ în trecut, dar în ultimii 20 de ani numărul de animale a scăzut foarte mult. Impactul generat de păşunatul în pădure s-a manifestat în molidişurile de la limita cu pajiştile alpine, precum şi în făgetele din bazinetele pâraielor Mreaja, Milea, Vâna Mălăii. 160-Managementul silvic: Începând cu 1970, până în 1985, au fost practicate tăieri rase pe suprafeţe mari, urmate de reîmpădurirea cu puieţi de molid, cu precădere în UP VI Crasna (ua 3-6, 32-35, 48-61), UP IV (ua 10-15, 32,40,41, 44), UP VI (ua 112-117, 156,157,etc). 162 -Plantarea artificială: Proces antropic. Extinderea molidului, şi la o scară mai mică a pinului silvestru, în afara arealului prin plantarea acestuia în urma tăierilor rase în făgete sau amestecuri de fag şi răşinoase. 166 - Eliminarea arborilor morţi: Proces antropic. normele silvice nu conţin prevederi cu privire la menţinerea unei anumite cantităţi de lemn mort în pădure. Cu ocazia lucrărilor de îngrijire şi conducere, precum şi a lucrărilor de regenerare a pădurilor au fost extraşi atât arborii morţi pe picior, cât şi cei căzuţi la sol. 900-Eroziunea: Proces natural. Înclinarea accentuată a terenului, substratul de fliş, caracterul torenţial cursurilor de apă generează un potenţial erozional foarte ridicat. Fenomenele erozionale sunt foarte frecvente şi vizibile în zona pajiştilor mezofile din bazinele pâraielor Milea şi Mreaja, şi în zona pajiştilor alpine 943-Surparea, alunecări de teren: Proces natural. Înclinarea accentuată a terenului, substratul de fliş, caracterul torenţial cursurilor de apă generează un potenţial de alunecări de teren foarte ridicat. Fenomenele de alunecare sunt foarte frecvente şi vizibile în zona pajiştilor mezofile din bazinele pâraielor Milea şi Mreaja, pe versantul adiacent lacului Siriu, dar şi bazinetele pâraielor Crasna, Vâna Milei, etc. Constructii in extravilan. Exploatarea potentialului turistic prin dezvoltarea unui turism de masa in defavoarea ecoturismului.

Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Nu deţin informaţii despre statutul de protecţie al acestor locuri dar consider necesar ca Comisia Monumentelor Naturii să aibă în vedere zone cum ar fi: Colţii Balei, Colţii Bocârnei, Piatra Zăpezii, Lacul Sec, Lacul Pietricica, Vârful Soimului, Plaiul Bloji.

Tip de proprietate Suprafetele sunt arondate O. S. Nehoiasu cu UP-urile Siriu si Gramaticu. Fondul de vanatoare Siriu este administrat de Directia Silvica Buzau.Ca tipuri de proprietati:Padure- prop.publica de stat- Directia Silvica Buzau, proprietate privata com Chiojdu(?); Gol de munte- prop. publica Primaria Com Siriu; faneata -prop. privata Primaria Com. Siriu si Primaria Com Chiojdu.

Documentație Rapoarte ale expertilor in cadrul contractului nr. 11/04.03.2010 “Servicii de consultanţă pentru elaborarea, dezbaterea şi avizarea Planului de management, Realizarea strategiei de vizitare, Realizare şi alimentare site, Concepere conţinut informaţional pentru broşuri şi pentru manualele de ecologie aferente implementării proiectului “Managementul conservativ şi participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU”, SMIS – CSNR 7083, intre Natura Management si CJ Buzau (Iovu-Adrian Biris, Dan Cogalniceanu, Calin Cengher, Iuliana Florentina Gheorghe, Dumitru Murariu, Oliviu Pop).

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit Corine	Tip	Suprapunere %
J084BZ007	*	71.25

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod	Intensitate	% din sit	Influență
160 - Managementul silvic	A	50.00	+
162 - Plantarea artificială	A	5.00	-
171 - Stock feeding (hrănirea animalelor)	B	5.00	+
164 - Tăierea controlată	A	5.00	-
180 - Arderea controlată	A	2.00	-
946 - Cutremur	B	5.00	-
240 - Capturarea din faună	B	5.00	-
200 - Pescuitul, acvacultura	B	2.00	0
241 - Capturarea (insecte, reptile, amfibieni)	C	10.00	-
243 - Braconajul, otrăvirea, capcane	A	5.00	-
301 - Cariere	A	2.00	-
302 - Prelevare de materiale din plajă	B	1.00	-
409 - Alte forme de aşezări	C	1.00	-
502 - Străzi, autostrăzi	A	2.00	-
510 - Transport de energie	B	2.00	-
530 - Îmbunătăţirea accesului în sit	C	2.00	+
608 - Camping, caravane	C	1.00	-
943 - Surparea, alunecări de teren	A	2.00	-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod	Intensitate	% din sit	Influență
190 - Alte activităţi agricole şi silvice	B	5.00	-
530 - Îmbunătăţirea accesului în sit	A	5.00	+
967 - Antagonism cu animalele domestice	B	2.00	-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Pentru suprafetele pasunate responsabilitatea revine comunitatilor locale.

Planuri de management al sitului Nu exista un plan de management special pentru situl propus.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

Numar național hartă L35-89

Scara 100000

Proiecție Stereo70