Natura2000 - Valea Vâlsanului (ROSCI0268)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip B
Codul sitului ROSCI0268
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Valea Vâlsanului

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 24.757500
Latitudine 45.250278
Suprafață (ha) 9480.20

Altitudine (m)

Minimă 443.00
Maximă 1222.00
Medie 692.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
RO031 - Argeş
100.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
91E0 - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior *
1.00
B
C
B
B
9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
1.00
B
C
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1355 Lutra lutra R
C
B
C
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1193 Bombina variegata C
C
B
C
B

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1998 Romanichthys valsanicola V
A
C
A
C
1163 Cottus gobio R
C
B
C
B
1138 Barbus meridionalis C
C
A
C
A
1122 Gobio uranoscopus P P
C
C
C
C
1146 Sabanejewia aurata V
C
B
C
B
2484 Eudontomyzon mariae V
A
B
B
B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1084 Osmoderma eremita R
B
C
C
C
1083 Lucanus cervus R
C
B
C
B
4048 Isophya costata R
B
B
A
B
4054 Pholidoptera transsylvanica R
B
B
A
B
1089 Morimus funereus R
B
B
C
B
1065 Euphydryas aurinia P
B
B
C
B
4014 Carabus variolosus R
B
B
C
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Amfibieni
Arvicola terrestris scherman P
A
Nevertebrate
1091 Astacus astacus R
C
Amfibieni
2644 Capreolus capreolus C
C
Amfibieni
2591 Crocidura leucodon P
C
Amfibieni
1363 Felis silvestris R
C
Nevertebrate
1026 Helix pomatia C
C
Amfibieni
1357 Martes martes R
C
Amfibieni
1341 Muscardinus avellanarius P
C
Amfibieni
Myoxus glis P
C
Amfibieni
2597 Neomys fodiens P
C
Mamifere
1213 Rana temporaria RC
A
Mamifere
2351 Salamandra salamandra RC
C

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Zonele functionale ale rezervatiei sunt in numar de 3: - zona de maxima protectie care cuprinde albia minora a raului Valsan si zona Cheile Valsanului; - zona tampon formata din albia majora pe o lungime de 50 km si Poienile Valsanului; - zona economica cu o suprafata de 8000 ha. Rezervatia Valsan cuprinde un nr. de peste 300 specii de plante si animale ocrotite. Altitudinea cea mai mare este data de vf. Scarisoara Mare, 2459 m.Altitudinea minima se intalneste la confluenta Valsanului cu raul Arges si este 314 m. Ca unitati de relief Rezervatia Valsan cuprinde 2 sectoare cu subsectoare distincte: 1.sectorul montan; 2.sectorul subcarpatic. Din punct de vedere geologic de la N la S s-au identificat urmatoarele formatiuni geologice: cristalinul getic (panza getica), gnaise separate de formatiunile sedimentare ale bazinului post tectonic Brezoi-Titesti si sedimente paleogene, neogene si cuaternare din Depresiunea Getica. In cadrul Rezervatiei Valsan predomina o altitudine cuprinsa intre 1600-1200 m. Au fost localizate 7 izvoare sulfuroase. Este singurul loc unde supravietuieste aspretele(Romanichthys valsanicola) o specie de peste.
Calitate si importanță Valea Valsanului este singurul loc din lume unde supravietuieste aspretele (Romanichthys valsanicola) - o specie de peste, relict tertiar, unicat mondial. Este cea mai reprezentativa specie din bazinul raului Valsan, unde este periclitat. Dintre speciile rare pentru flora Romaniei si care au fost semnalate in aceasta zona, mentionam: Dianthus membranaceus, Moenchia mantica, Ranunculus stevenii, Anagallis minima, Achillea crithmifolia, Typha shuttleworthii, Eleocharis corniolica.Aceste plante se dezvolta in pajistile din aceasta zona si sunt periclitate datorita pasunatului, uneori destul de intensiv. Plantele apartinand fam. Orchidaceae sunt considerate ca plante ocrotite sau periclitate pe plan european. In zona colinara a Rezervatiei Valsan au fost semnalate 6 specii apartinand a 4 genuri si anume: Epipactis helleborinae, Cephalantherea longifalia, Neottia nidus-avis, Orchis cariophora, Orchislaxiflora Lam. ssp. elegans, Orchis ustulata. Toate speciile de orchidaceae sunt putin raspandite in zona, dar nu sunt periclitate in mod deosebit.
Vulnerabilitate Valea Valsanului este o zona puternic antropizata. Zona este populata cu peste 10.000 locuitori, concentrati mai ales in marile comune Malureni, Musatesti si Bradulet. Principala sursa o reprezinta exploatarile forestiere, uneori necontrolate, precum si modalitatea in care societatile din zona, inteleg sa depoziteze rumegusul. Pentru asprete, cea mai importanta specie de peste din zona, principalul pericol il reprezinta nerespectarea debitului de servitute de la barajul Valsan.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Valea Valsanului a fost declarata ca rezervatie mixta prin Hotararea Consiliului Judetean Arges nr. 18/1994 si figureaza ca zona protejata in Legea nr. 5/2000. Zonele functionale ale Rezervatiei Valsan au fost stabilite prin Hotararea nr. 14/1998 a Consiliului Judetean Arges si sunt in Numar de 3: - zona de maxima protectie, care cuprinde aria minora a raului Valsan si zona Cheile Valsanului; - zona tampon, din care face parte albia majora pe o lungime de 50 km si Poienile Valsanului; - zona economica cu o suprafata de aprox. 8000 ha unde se deruleaza activitati economice traditionale.
Tip de proprietate Regimul proprietatii este dat de persoane fizice,obsti si stat. Proprietatea statului este reprezentata de 40% iar proprietatea persoanelor fizice si obstilor de 60%.
Documentație Donita N., Vegetatia alpina, 1969, Vegetatia padurilor de munte in biogeografia Romaniei; Donita N.,Ivan D., Vegetatia Carpatilor vol. 10, Pajistile din Carpatii Romaniei; Oltean M.,Popescu A., Sanda V., Mihailescu S., Lista rosie a plantelor superioare din Romania, 1994, Institutul de Biologie; Popescu A., Sanda V., Vegetatia lemnoasa a zavoaielor din Romania, 1992, Bucuresti;

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
RO04 - Rezevație naturală
1.48

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
RO04 - Rezevație naturală
* 1.48 2.125.-Valea Vâlsanului

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
167 - Despădurirea fără replantare
B
10.00
-
211 - Pescuitul în locuri amenajate
B
5.00
-
243 - Braconajul, otrăvirea, capcane
C
1.00
-
300 - Extragerea de balast
B
5.00
-
502 - Străzi, autostrăzi
B
10.00
+
421 - Depozit de deşeuri menajere
B
10.00
-
501 - Alei, poteci, drumuri, piste de biciclete
B
5.00
+
701 - Poluarea apei
B
10.00
-
608 - Camping, caravane
B
3.00
+
900 - Eroziunea
C
3.00
-
230 - Vânătoarea
B
15.00
-
161 - Plantarea
C
5.00
+

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
110 - Folosirea pesticidelor
C
2.00
-
190 - Alte activităţi agricole şi silvice
C
2.00
0
301 - Cariere
C
3.00
0
401 - Zone urbanizate continuu, zone rezidenţiale
C
10.00
0
419 - Alte zone industriale/ comerciale
C
5.00
-
530 - Îmbunătăţirea accesului în sit
B
15.00
+
702 - Poluarea aerului
C
3.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Contract Administrare: 145/06.07.2010, Administrator:Fundaţia Freies Europa Weltanschauung str. Câmpului, nr. 141B, ap.3, Cluj-Napoca, jud Cluj fax-0364 818 950 office@freieseuropa.ro
Planuri de management al sitului Managentul este asigurat de Directia Silvica Pitesti prin intermediul Ocolului Silvic Musatesti care este custode al rezervatiei din iulie 2004. Proiectul planului de management si al regulamentului de functionare sunt inaintate pentru avizare la Romsilva.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-86
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70

  • Numar național hartă L35-98
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70