Natura2000 - Vânju Mare (ROSCI0403)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip B
Codul sitului ROSCI0403
Data completării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Vânju Mare

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 201101

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 22.895833
Latitudine 44.401667
Suprafață (ha) 2187.80

Altitudine (m)

Minimă 82.00
Maximă 256.00
Medie 149.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
RO043 - Mehedinţi
100.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
91M0 - Păduri balcano-panonice de cer si gorun
36.50
B
C
B
B
91Y0 - Păduri dacice de stejar si carpen
19.50
B
C
B
B

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Din punct de vedere al administratiei de stat, situl Vanju Mare este situat pe raza orasului Vanju Mare si a comunei Corlatel, din judetul Mehedinti. Situl cuprinde 2 trupuri de padure - trupul Lunca Vanjului (ua 55-84; 161-163) si trupul Fulga (ua 85-142)- si terenuri agricole adiacente acestora - la est de trupul Lunca Vanjului si la nord si nord-vest de trupul Fulga, teren agricol care se intinde sub forma unei benzi orientate N-S la est de localitatile Bucura si Vanjul Mare. Din punct de vedere al administratiei silvice, padurile sunt administrate de RNP Romsilva prin DS Drobeta Turnu Severin, OS Vanju Mare (UP II Vanju Mare). Geografic, situl Vanju Mare este situat în vestul Câmpiei Române şi anume în Câmpia Blahniţei, in zona campiei medii. Unitatea geomorfologică majoritară este câmpia,iar configuraţia terenului este plană, mai rar ondulată şi face parte din Provincia Platformei Esteuropene (Provincia Podişului şi Câmpiilor Extracarpatice), Ţinutul Câmpiei Române, Districtul Câmpiei Olteniei. Din punct de vedere altitudinal situl este situat între 80 m şi 200 m. Relieful, ca factor pedogenetic, influenţează formarea şi repartizarea solului, deosebind: sol brun roşcat cu subtipurile tipic şi vertic, sol brun-roşcat luvic cu subtipurile tipic, vertic şi pseudogleizat . Situl Vânju Mare se încadrează din punct de vedere geologic in unitatea structurala Platforma Moesică, acoperit cu formaţiuni sedimentare care îşi au originea în cuaternar. Din punct de vedere hidrologic, in zona adiacenta sitului se găsesc două cursuri de apă: Blahniţa şi Drincea, cu aflunetii lor, care in sezonul estival seaca. Regimul hidrologic al acestor ape, este variabil cu debit mai mare primăvara şi în perioadele cu ploi şi debit redus, şi foarte mic în perioadele secetoase. Apa freatică se găseşte la adâncimea de 2-6m, în regiunea de luncă şi la peste 15 m, în cea de cîmpie. Regimul hidrologic al solului este din precipitaţii. Valorile medii lunare ale temperaturii aerului prezintă un maxim (23,4 grade Celsius), în luna iulie şi un minim (-1,5 grade Celsius) în luna ianuarie, ce imprimă teritoriului caracterul unui climat continental din zona temperată. Media temperaturilor medii anuale (11,5 grade Celsius)indică un bilanţ termic relativ ridicat.Amplitudinea valorilor absolute ale temperaturii indică un grad de continetalism caracteristic Câmpiei Olteniei. Numărul zilelor cu temperaturi medii diurne egale sau mai mari de 10 grade Celsius (durata sezonului de vegetaţie) este de 205 zile, speciile forestiere beneficiind din acest punct d vedere de condiţii bune. Cantitatea medie de precipitaţii (570 mm) nu este uniformă în decursul anului, variind de la o lună la alta şi de la un anotimp la altul. Cea mai mare cantitate de precipitaţii se înregistrează în luna mai (66,3 mm). şi cea mai mică se înregistrează în luna februarie (30,7 mm).Regimul precipitaţiilor atmosferice, cel al evapotranspiraţiei şi raporturile dintre acestea au o mare influenţă asupra vegetaţiei forestiere, îndeplinirea anumitor praguri ale acestora constând în factori limitativi pentru vegetaţia forestieră. Din punct de vedere climatic, după Koppen, situl face parte din subprovincia Cfax, caracterizată printr-o climă temperată cu precipitaţii medii anuale sub 600 mm şi temperatura lunii celei mai calde mai mari de 22 grade Celsius.Din punct de vedere al bonităţii, toate staţiunile întâlnite în cadrul sitului sunt de bonitate mijlocie. Vegetatia naturala este caracteristica zonei de campie forestiera. Tipurile de pădure identificate sunt de productivitate mijlocie. Cele mai răspândite formaţii forestiere sunt şleaurile de luncă şi cereto-gârniţetele. Există şi arborete subproductive, deoarece provin din lăstari a cereto-gârniţetelor la a doua sau a treia generaţie, la care a apărut şi fenomenul de uscare anormală în diferite intensităţi.
Calitate si importanță Situl prezinta o importanta pentru o mai buna distributie geografica a retelei Natura 2000 si acoperire a habitatelor:\\\"91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen\\\" şi \\\"91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun\\\". Sit important si pentru reptile, amfibieni si nevertebrate.
Vulnerabilitate Principalul factor destabilizator al habitatelor forestiere din cuprinsul sitului este uscarea arboretelor ca urmare a secetelor prelungite din ultima perioadă. De asemenea, deficitul prelungit de apă din sol, coroborat şi cu alţi factori, a dus la apariţia fenomenului de uscare anormală, în special la gârniţă, cer şi salcâm. Prezenţa dăunătorilor xilofagi în arboretele mature în special la arboretele uscate şi lâncede. Provenienţa din lăstari a arboretelor aflate la a 2-a sau a 3-a generaţie de lăstari. Apropierea localităţilor, accesibilitatea uşoară a pădurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor din salcam si alte specii forestiere alohtone, păşunatul în pădure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice.
Tip de proprietate Situl Vanju Mare include 2 trupuri de padure (trupul Lunca Vanjului si trupul Fulga) si terenuri agricole adiacente trupului Fulga, la est de loalitatile Vanju Mare si Bucura. Padurile apartin domeniului public al statului roman si sunt administrate de RNP Romsilva, prin DS Drobeta Turnu Severin, OS Vanju Mare (UP II Vanju Mare). Terenurile agricole apartin cetatenilor din comuna Cornatel si orasul Vanju Mare.
Documentație RNP-ROMSILVA, ICAS, 2007, Amenajamentul OS Vânju Mare. Studiul general. sef proiect Florin Cojoaca. RNP-ROMSILVA, ICAS, 2007, Amenajamentul OS Vânju Mare. UP II Vanju Mare. proiectant Adrian Corneliu Popa.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
RO04 - Rezevație naturală
2.87

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
RO04 - Rezevație naturală
+ 2.87 2.599.-Lunca Vânjului Oraşul Vânju Mare

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
160 - Managementul silvic
A
0

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Nu exista structura de administrare.
Planuri de management al sitului Nu exista plan de management.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-130
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70