Natura2000 - Câmpia Nirului - Valea Ierului (ROSPA0016)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip J
Codul sitului ROSPA0016
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Câmpia Nirului - Valea Ierului

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data confirmării ca sit SPA 200710

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 22.279722
Latitudine 47.586667
Suprafață (ha) 38563.70

Altitudine (m)

Minimă 102.00
Maximă 160.00
Medie 126.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
RO065 - Satu Mare
60.00
RO061 - Bihor
40.00

Regiunea biogeografică

Panonică

3. INFORMATII ECOLOGICE

Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
A021 Botaurus stellaris 15-20 p
C
B
C
B
A022 Ixobrychus minutus 30-45 p
C
B
C
B
A023 Nycticorax nycticorax 35-40 p
C
C
C
B
A026 Egretta garzetta 4-6 p
C
B
C
C
A029 Ardea purpurea 18-30 p
B
B
C
B
A031 Ciconia ciconia 110-130 p
B
B
C
B
A060 Aythya nyroca 10-15 p
C
B
C
B
A072 Pernis apivorus 5-7 p
C
B
C
C
A073 Milvus migrans 1-2 p
C
B
C
B
A081 Circus aeruginosus 8-14 p
C
B
C
B
A084 Circus pygargus 4-6 p
A
B
B
B
A089 Aquila pomarina 0-1 p
D
A092 Hieraaetus pennatus 0-1 p
C
C
C
C
A097 Falco vespertinus 10-12 p
C
C
C
C
A122 Crex crex 30-50 p
C
B
C
B
A131 Himantopus himantopus 2-4 p
C
C
B
C
A133 Burhinus oedicnemus 5-10 p
C
B
C
B
A224 Caprimulgus europaeus 50-80p
C
B
C
B
A231 Coracias garrulus 30-35 p
C
C
B
C
A234 Picus canus 1-2 p
D
A236 Dryocopus martius 4-6 p
D
A238 Dendrocopos medius 10-15 p
D
A255 Anthus campestris 100-200p
C
B
C
B
A338 Lanius collurio 1200-1400 p
D
A339 Lanius minor 120-150 p
C
B
C
B
A429 Dendrocopos syriacus 60-70 p
C
B
C
C

Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
A004 Tachybaptus ruficollis 30-50 300-600
D
A005 Podiceps cristatus 14-36 160-400
D
A036 Cygnus olor 0-2 20-50
D
A041 Anser albifrons 1200-1800
D
A043 Anser anser 50-80
D
A048 Tadorna tadorna 0-8
D
A050 Anas penelope 600-900
D
A051 Anas strepera 0-4 80-150
D
A052 Anas crecca 3000-5000
D
A054 Anas acuta 30-60
D
A055 Anas querquedula 10-20 1000-1500
D
A056 Anas clypeata 300-800
D
A059 Aythya ferina 1500-4000
D
A061 Aythya fuligula 600-800
D
A070 Mergus merganser 15-25
D
A099 Falco subbuteo 10-30
D
A158 Numenius phaeopus 50-150
D
A161 Tringa erythropus 200-600
D
A162 Tringa totanus 8-16 40-70
D
A163 Tringa stagnatilis 5-15
D
A164 Tringa nebularia 60-80
D
A165 Tringa ochropus 50-70
D
A179 Larus ridibundus 60-90 5000-10000
D
A182 Larus canus 200-450
D
A214 Otus scops 20-30
D
A260 Motacilla flava 300-600 1500-2000
D
A459 Larus cachinnans 250-600
D

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Mamifere
2361 Bufo bufo
D
Amfibieni
2644 Capreolus capreolus
D
Pești
Carassius carassius
D
Reptile
1283 Coronella austriaca
D
Amfibieni
1339 Cricetus cricetus
D
Amfibieni
2591 Crocidura leucodon
D
Pești
Cyprinus carpio
D
Amfibieni
2590 Erinaceus europaeus
D
Amfibieni
Lepus europaeus
D
Amfibieni
1357 Martes martes
D
Amfibieni
2631 Meles meles
D
Amfibieni
Microtus arvalis
D
Amfibieni
Mus musculus
D
Amfibieni
2597 Neomys fodiens
D
Amfibieni
Ondatra zibethicus
D
Reptile
1256 Podarcis muralis
D
Amfibieni
Putorius putorius
D
Mamifere
1212 Rana ridibunda
D
Amfibieni
Rattus norvegicus
D
Amfibieni
1303 Rhinolophus hipposideros
D
Amfibieni
2599 Sorex araneus
D
Amfibieni
Sus scrofa
D
Amfibieni
Talpa europaea
D
Amfibieni
Vulpes vulpes
D

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Nisipurile continentale ale Câmpiei Nirului se întind de-a lungul graniţei de nord-vest a României deţinând o treime din suprafaţa totală a nisipurilor din ţara noastră.Această unitate geomorfologică ocupă extremitatea vestică a judeţelor Satu Mare şi Bihor însumând o suprafaţă de circa 27.000 ha.La nord este mărginită de Câmpia Ecedea, la vest de Câmpia Careiului, la sud de Valea Ierului iar la vest de graniţa de stat româno - maghiară.La marginea Câmpiei Nirului se întind o serie de localităţi dintre care unele au vatra la mică distanţă de periferia nisipurilor sau chiar pe acestea: Urziceni, Urziceni - Pădure, Foieni,Ciumeşti, Sanislău, Pişcolt, Resighea, Curtuiuşeni, Valea lui Mihai şi Şimian.În interiorul Câmpiei Nirului sunt amplasate localităţile: Viişoara, Horea,Scărişoara Nouă şi Voivozi.relieful Câmpiei Nirului se caracterizează prin prezenţa şirurilor de dune de nisip cu orientare generală NNE-SSV care alternează cu terenuri joase de interdune pe alocuri înmlăştinite.Reţeaua hidrografică este centrifugă şi inconsecventă. Principalele cursuri de apă sunt: pârâurile Berea, Valea Neagră,Horea,Ganaş şi Mouca.Pe teritoriul nisipurilor există şi câteva lacuri şi bălţi, însă cu suprafeţe restrânse: Şimian(artificial), Resighea,Urziceni, Foieni, Sanislău şi Scărişoara Nouă.Dintre mlaştini cele mai întinse se găsesc la:Sanislău (Vermeş, 80 ha), Ciumeşti, Urziceni,Foieni, Scărişoara Nouă şi la Curtuiuşeni. 2 Cuprinde 5 situri separate: Câmpia Nirului, începând de la Şimian (S) şi până la Urziceni (N), incluzând păduri de stejar (Foeni, Urziceni) şi plantaţii de salcâm, dune de nisip (Şimian, Curtuişeni, Scărişoara Nouă, Urziceni, etc.), mlaştini de interdune (Scărişoara Nouă, Sanislău, etc.), păşuni pe sol nisipos (Şimian, Sanislău, Urziceni etc.). Valea Ierului: Acumularea Albiş: Pescăria Moftinu Mic: Lacul Cicoş şi Rezervaţia de Stârci (Ardea cinerea cinerea) din pădurea seculară de stejari de la Săcueni, trupul de pădure TR. Pucioasa.
Calitate si importanță Prioritate nr. 21 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării. C1 – specii de interes conservativ global – 3 specii: şoim dunărean (Falco cherrug), dumbrăveancă (Coracias garrulus), vânturel de seară (Falco vespertinus); C4 – aglomerări mari de păsări acvatice în timpul migraţiei; C6 – specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 6 specii; erete de stuf (Circus aeroginosus), erete sur (Circus pygargus), stârc roşu (Ardea purpurea), buhai de baltă (Botaurus stellaris), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), barză albă (Ciconia ciconia). Situl propus în Câmpia Nirului şi Valea Ierului reprezintă rămăşiţele întinselor zone umede din această parte a ţării. Este caracterizată prin o varietate a habitatelor semi-naturale, fâneţe, păşuni, tufărişuri, terenuri arabile extensive, păduri de foioase, lacuri de acumulare, heleştee. Trei specii de interes conservativ global pot fi întâlnite aici, dintre care dumbrăveanca şi vânturelul de seară cuibăresc în pâlcurile de copaci de pe păşuni. Şoimul dunărean este observat cu regularitate, fiind posibil apariţia sa ca specie cuibăritoare în anii viitori. Pe zonele nisipoase din Câmpia Nirului găsim singura populaţie semnificativă de pasărea ogorului din vestul României. Zonele umede cuprinse în sit găzduiesc efective importante din trei specii (erete de stuf, stârc roşu, buhai de baltă) iar alte două depind de existenţa zonelor umede dar şi de pajişti – eretele sur şi barza albă. Zona este extrem de importantă pentru populaţia de barză albă, acesta fiind probabil cea mai numeroasă din ţară.
Vulnerabilitate 1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini 2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul 3. braconaj 4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes, în turbării 5. cositul în perioada de cuibărire 6. industrializare şi creşterea zonelor urbane 7. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 8. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori) 9. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere 10. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp) 11. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) 12. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal 13. reglarea cursurilor râurilor 14. electrocutare si coliziune in linii electrice 15. prinderea păsărilor cu capcane 16. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 17. furtuni puternice 18. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive 19. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari 20. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 21. adunarea lemnului pentru foc 22. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 23. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci 24. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 25. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.) 26. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive 27. industrializare şi creşterea zonelor urbane 28. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes 29. reglarea cursurilor râurilor 30. schimbarea majoră a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor) 31. arderea stufului în perioada de cuibărire 32. arderea stufului 33. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Lacul Cicoş Decizie nr. 22/1991, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000 Valea Rece Decizie nr. 251/1981, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000 Păşunea cu Corynephorus de la Voivozi: Decizie nr. 22/1991, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000 Rezervatia de Stârci ( Ardea cinerea cinerea) din pădurea seculară de stejari de la Săcueni ă- Avizul CMN - Academia Română nr. 812/CJ/08.08.2005
Tip de proprietate Câmpia Nirului şi Valea Ierului din judeţul Satu Mare: - domeniu public de interes naţional administrat de Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvică Satu Mare (1200 ha păduri ); - domeniu public de interes local administrat de primăriile din comunele Urziceni,Foieni, Ciumeşti,Sanislău ,Pişcolt, Andrid,Tiream, Căuaş,Santău , Pir(din care păduri:700ha)şi primăria oraşului Carei; - terenuri proprietate privată (din care păduri : 1792 ha ). 2 Lacul Cicoş: 0,5 din suprafaţă în fond forestier naţional şi 0,5 proprietate particulară. Valea Rece - Consiliul Local Sălacea. Păşunea cu Corynephorus de la Voivozi: Consiliul Local Voivozi. Rezervatia de Stârci ( Ardea cinerea cinerea): DS Oradea, OS Săcueni. proprietate de stat 90 % şi privată 10%, în curs de clarificare
Documentație 1. Gavril Ardelean, Carol Karacsonyi - Flora,vegetaţia, fauna şi ecologia nisipurilor din nord - vestul României,Edit. Daya, Satu Mare, 2005, pag. 1 -732; 2. Gavril Ardelean - Fauna judeţului Satu Mare, Vasile Goldiş University Press,1998, pag. 1 - 515; 3. Gavril Ardelean, Carol Karacsonyi - Flora şi fauna Văii Ierului (înainte şi după asanare ), Edit. BION, Satu Mare, 2002, pag. 1- 675. 4. Nicolae Botnariuc,Victoria Tatole - Cartea roşie a vertebratelor din România,Edit. Academiei,Bucureşti,2005. 2 Sârbu A., Smarandache D., Pascale G.,Îndrumător de practică botanică Koracsonyi Carol, Lacul Cicoş - Săcueni.; I.Ghira şi colab., 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.; Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea rosie a vertebratelor din România, Ed. Academiei Române

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
RO04 - Rezevație naturală
0.21

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J031SM006 + 0.94

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
140 - Păşunatul
A
5.00
-
102 - Cositul
B
2.00
+
810 - Drenarea
A
2.00
-
230 - Vânătoarea
B
40.00
-
100 - Cultivarea
C
80.00
0
167 - Despădurirea fără replantare
A
1.00
-
180 - Arderea controlată
A
1.00
-
110 - Folosirea pesticidelor
A
60.00
-
701 - Poluarea apei
B
1.00
-
166 - Eliminarea copacilor morţi (Tăiere de igienizare)
A
1.00
-
511 - Linii electrice
B
1.00
-
853 - Managementul nivelului de apă
A
2.00
+

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
140 - Păşunatul
C
2.00
-
230 - Vânătoarea
A
5.00
-
810 - Drenarea
A
5.00
-
701 - Poluarea apei
C
1.00
-
100 - Cultivarea
A
10.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Mlaştina Vermeş (10 ha) - custode:Societatea Carpatină Ardeleană Satu Mare (ONG) - custode din data de 07.07.2005 – Convenţia de custodie nr. 5744/07.07.2005 încheiată cu APM Satu Mare cf. Ordinului MMGA nr. 494/30.05.2005. Dunele de nisip
Planuri de management al sitului Pentru rezervaţiile naturale Pădurea Urziceni, Mlaştina Vermeş şi Dunele de nisip Foieni incluse în Câmpia Nirului custodele Societatea Carpatină Ardeleană Satu Mare (ONG) a elaborat Regulamentele care au fost depuse la APM Satu Mare şi urmează să fie avizate de către CMN - Academia Română. În data de 10.07.2006 s-au depus la APM Satu Mare pentru analiză proiectele Planurilor de management pentru rezervaţiile naturale Pădurea Urziceni,Dunele de nisip Foieni şi Mlaştina Vermeş.Pădurile aflate în proprietatea statului(domeniu public naţional) sunt administrate de către Direcţia Silvică Satu Mare prin amenajamentele silvice aprobate de către RNP Romsilva. 2 Pentru rezervaţia Lacul Cicoş planul de management este în curs de perfectare de către custodele legal Direcţia Silvică Oradea

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-10
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70

  • Numar național hartă L34-9
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70

  • Numar național hartă L34-22
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70

  • Numar național hartă L34-21
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70