Natura2000 - Grădiştea Muncelului - Cioclovina (ROSPA0045)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip J
Codul sitului ROSPA0045
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Grădiştea Muncelului - Cioclovina

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data confirmării ca sit SPA 200710

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 23.229167
Latitudine 45.572778
Suprafață (ha) 38059.80

Altitudine (m)

Minimă 358.00
Maximă 1677.00
Medie 950.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
RO053 - Hunedoara
100.00

Regiunea biogeografică

Alpină
Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
A030 Ciconia nigra 1-2 p
C
B
C
B
A072 Pernis apivorus 35-40 p
C
B
C
B
A080 Circaetus gallicus 2-3 p
C
B
C
B
A089 Aquila pomarina 8-10 p
C
B
C
C
A104 Bonasa bonasia 135-155 p
C
B
C
B
A108 Tetrao urogallus 15-20 i
C
B
C
B
A122 Crex crex 5-10 p
D
A215 Bubo bubo 2-3 p
C
B
C
B
A217 Glaucidium passerinum 2-4 p
D
A220 Strix uralensis 50-60 p
C
B
C
B
A223 Aegolius funereus 20-25 p
C
B
C
B
A224 Caprimulgus europaeus 5-10 p
D
A234 Picus canus 220-260 p
C
B
C
B
A236 Dryocopus martius 80-100 p
C
B
C
B
A238 Dendrocopos medius 15-30 p
C
B
C
C
A239 Dendrocopos leucotos 220-250 p
C
B
C
B
A246 Lullula arborea 150-250 p
C
B
C
C
A320 Ficedula parva 2500-3000 p
C
B
C
B
A321 Ficedula albicollis 12200-14700 p
B
B
C
B
A338 Lanius collurio 200-250 p
D

Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
A085 Accipiter gentilis C
D
A087 Buteo buteo C
D
A088 Buteo lagopus RC
D
A096 Falco tinnunculus C
D
A099 Falco subbuteo C
D
A113 Coturnix coturnix RC
D
A208 Columba palumbus C
D
A210 Streptopelia turtur RC
D
A212 Cuculus canorus C
D
A214 Otus scops RC
D
A221 Asio otus C
D
A226 Apus apus C
D
A228 Apus melba R
D
A232 Upupa epops RC
D
A233 Jynx torquilla RC
D
A247 Alauda arvensis RC
D
A251 Hirundo rustica C
D
A252 Hirundo daurica R
D
A253 Delichon urbica A
D
A256 Anthus trivialis C
D
A261 Motacilla cinerea A
D
A262 Motacilla alba A
D
A266 Prunella modularis C
D
A269 Erithacus rubecula A
D
A271 Luscinia megarhynchos C
D
A273 Phoenicurus ochruros RC
D
A274 Phoenicurus phoenicurus C
D
A275 Saxicola rubetra RC
D
A276 Saxicola torquata C
D
A277 Oenanthe oenanthe RC
D
A280 Monticola saxatilis R
D
A282 Turdus torquatus R
D
A283 Turdus merula A
D
A284 Turdus pilaris RC
D
A285 Turdus philomelos A
D
A287 Turdus viscivorus RC
D
A299 Hippolais icterina RC
D
A308 Sylvia curruca RC
D
A309 Sylvia communis C
D
A311 Sylvia atricapilla A
D
A315 Phylloscopus collybita A
D
A316 Phylloscopus trochilus C
D
A317 Regulus regulus C
D
A318 Regulus ignicapillus RC
D
A319 Muscicapa striata C
D
A322 Ficedula hypoleuca C
D
A340 Lanius excubitor C
D
A351 Sturnus vulgaris C
D
A359 Fringilla coelebs A
D
A360 Fringilla montifringilla RC
D
A361 Serinus serinus C
D
A363 Carduelis chloris RC
D
A364 Carduelis carduelis C
D
A365 Carduelis spinus C
D
A366 Carduelis cannabina C
D
A372 Pyrrhula pyrrhula C
D
A373 Coccothraustes coccothraustes C
D
A378 Emberiza cia RC
D
A383 Miliaria calandra RC
D

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Reptile
2432 Anguis fragilis
A
Plante
2056 Botrychium multifidum
C
Mamifere
2361 Bufo bufo
A
Mamifere
1201 Bufo viridis
C
Plante
Cephalaria radiata
A
Reptile
1283 Coronella austriaca
C
Reptile
1281 Elaphe longissima
C
Plante
Hepatica transsilvanica
B
Mamifere
1203 Hyla arborea
C
Reptile
1261 Lacerta agilis
C
Reptile
1263 Lacerta viridis
C
Reptile
1292 Natrix tessellata
C
Reptile
1256 Podarcis muralis
C
Mamifere
1209 Rana dalmatina
C
Mamifere
1213 Rana temporaria
A
Mamifere
2351 Salamandra salamandra
A
Nevertebrate
Sophrochaeta dacica
B
Plante
Sorbus borbasii
B
Plante
Symphytum cordatum
B
Plante
Thymus comosus
B
Reptile
1295 Vipera ammodytes
C
Reptile
2473 Vipera berus
A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Cartea de vizită a acestei propuneri SPA o constituie până în momentul de faţă Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina ( P.N.G.M.-C. ), care ocupă o suprafaţă de 38.184 ha şi cuprinde un complex de obiective de o deosebită importanţă arheologică, antropologică, etnografică, geologică, speologică, faunistică şi floristică, repartizate armonios în cadrul unor ansambluri de peisaje naturale de excepţie – încă nealterate de activităţi umane majore, caracterizate printr-o prezenţă notabilă a pădurilor(peste 69% din suprafaţa totală), a pajiştilor şi, pe suprafeţe mult mai restrânse, a unei agriculturi arhaice, tradiţionale. În parcul natural este localizat sistemul celor 8 cetăţi fortificate din jurul capitalei politice, culturale şi religioase a Daciei – Sarmizegetusa Regia – cetatea de scaun a regilor Burebista şi Decebal, precum şi un mare număr de rezervaţii şi monumente ale naturii (peşteri, chei, avene şi alte fenomene carstice), care conferă parcului excepţionale valenţe istorice, naturale, ştiinţifice, educative şi turistice. În P.N.G.M.- C. sunt cuprinse, pe baza legislaţiei în vigoare, un număr de 6 rezervaţii şi monumente ale naturii, precum şi 10 monumente istorice de valoare naţională excepţională. Din prima categorie fac parte: Complexul carstic Ponorâci – Ciclovina, Peştera Şura Mare, Peştera Tecuri, Punctul fosilifer Ohaba Ponor, Cheile Crivadiei, Dealul şi Peştera Bolii. Lista monumentelor istorice de valoare naţională din parcul natural cuprinde: Turnul Crivadia, nivelurile de locuire musteriană (corespunzătoare paleoliticului mijlociu) din peştera Bordu Mare, precum şi sistemul celor 8 fortificaţii dacice, din rândul cărora se desprinde sub raportul importanţei istorice şi a complexităţii ei – capitala politică, culturală şi religioasă a Daciei - Sarmizegetusa. Substratul geologic este alcătuit preponderent din şisturi cristaline mezometamorfice (gnaise, paragnaise, amfibolite, micaşisturi). Rocile sedimentare se întâlnesc în partea vestică, sudică şi sud-estică a parcului şi sunt reprezentate prin calcare mezozoice (cretacice şi jurasice). Vegetaţia parcului natural este specifică etajului montan, definită fizionomic prin prezenta pädurilor de foioase în alternanţă cu pajişti (în special pajişti secundare instalate în urma defrişărilor), fâneţe şi stâncării cu vegetaţie xerotermofilă, mezoxerotermofilä. In sud-vestul parcului au fost identificate suprafeţe cu vegetaţie termofilă bogată în elemente de origine sudică, mediteraneană. Diversitatea aspectelor morfologice ale terenului şi varietatea florei sălbatice, precum şi impactul antropic redus asupra acestor teritorii, constituie atuuri pentru conservarea in situ a speciilor avifaunistice de interes comunitar identificate în acest parc natural.
Calitate si importanță C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 7 specii ieruncă (Bonasa bonasia), huhurez mare (Strix uralensis), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ghionoaie sură (Picus canus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva) Zona propusă constă din Parcul Natural Grădiştea Muncelului, care include mai multe tipuri de habitate cu populaţii importante de păsări. Cele mai importante habitate ale sitului din punct de vedere ornitologic sunt pădurile întinse de fag şi de amestec. În aceste păduri puţin deranjate găsim populaţii însemnate din mai multe specii. Astfel găsim trei specii de ciocănitoare şi două de muscari care au efective importante pe plan naţional. Populaţii însemnate are şi huhurezul mare şi ierunca. În etajul de conifere parcului sunt populaţii bune din speciile caracteristice acestei zone, iar în pădurile în înconjurate cu zone deschise cuibăresc mai multe specii de răpitoare.
Vulnerabilitate C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 7 specii ieruncă (Bonasa bonasia), huhurez mare (Strix uralensis), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ghionoaie sură (Picus canus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva) Zona propusă constă din Parcul Natural Grădiştea Muncelului, care include mai multe tipuri de habitate cu populaţii importante de păsări. Cele mai importante habitate ale sitului din punct de vedere ornitologic sunt pădurile întinse de fag şi de amestec. În aceste păduri puţin deranjate găsim populaţii însemnate din mai multe specii. Astfel găsim trei specii de ciocănitoare şi două de muscari care au efective importante pe plan naţional. Populaţii însemnate are şi huhurezul mare şi ierunca. În etajul de conifere parcului sunt populaţii bune din speciile caracteristice acestei zone, iar în pădurile în înconjurate cu zone deschise cuibăresc mai multe specii de răpitoare. Defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari 2. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 4. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 5. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci 6. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 7. braconaj 8. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 9. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 10. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului 11. prinderea păsărilor cu capcane 12. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal 13. cositul în perioada de cuibărire 14. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp) 15. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, care se suprapune propunerii de SPA cu acelaşi nume, a fost desemnat ca arie naturală protejată (parc natural) prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate.
Tip de proprietate Aprox. 60% din suprafaţa sitului se află în fond forestier (26371,6 ha); 79,6% din suprafaţa fondului forestier inclus sitului este proprietate a statului român, 3% este deţinută de persoane fizice, iar restul de 17,4% este în proprietatea composesoratelor, şcolilor, parohiilor şi primăriilor locale.
Documentație 1. Marcela Balasz, Flora şi vegetaţia Văilor Godeanu, Tâmpu şi Anineş(Munţii Şureanu), Sargetia XIV-XV, Acta Musei, Series Scientia Naturae(1988-1992),73-86; 2. Silvia Burnaz, Date preliminare privind fauna de macrolepidoptere din etajul pădurilor de foioase ale Munţilor Şureanu(Sectorul Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina), Sargetia XIV-XV, Acta Musei, Series Scientia Naturae(0988-1992)

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
RO05 - Parc natural
99.69
RO04 - Rezevație naturală
4.91
RO01 - Rezervație științifică
11.35

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
102 - Cositul
C
-
140 - Păşunatul
C
0
164 - Tăierea controlată
C
0
230 - Vânătoarea
C
0
243 - Braconajul, otrăvirea, capcane
C
-
421 - Depozit de deşeuri menajere
C
-
608 - Camping, caravane
C
-
900 - Eroziunea
C
-
502 - Străzi, autostrăzi
C
0
624 - Alpinism, turism montan, speologie
C
0

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
502 - Străzi, autostrăzi
C
0
400 - Urbanizare, industrializare, şi alte activităţi similare
C
0
100 - Cultivarea
C
0
102 - Cositul
C
0
511 - Linii electrice
C
0

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, care se suprapune site-ului Grădiştea Muncelului-Cioclovina-pIBA, are administraţie proprie. Persoane de contact: Mihaela Ionescu (director parc), Remus Papp (biolog parc) Sediul Administraţ
Planuri de management al sitului Planul de Management pentru parcul natural din Munţii Şureanu este în etapa finală de realizare.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-83
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70

  • Numar național hartă L34-95
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70