Natura2000 - Munţii Vrancei (ROSPA0088)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip J
Codul sitului ROSPA0088
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Munţii Vrancei

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data confirmării ca sit SPA 200710

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 26.520833
Latitudine 45.915000
Suprafață (ha) 38190.00

Altitudine (m)

Minimă 441.00
Maximă 1786.00
Medie 1047.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
RO026 - Vrancea
100.00

Regiunea biogeografică

Alpină

3. INFORMATII ECOLOGICE

Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
A072 Pernis apivorus 10-20 p
C
B
C
C
A103 Falco peregrinus 1-2 p
B
B
C
B
A104 Bonasa bonasia 360-390 p
B
B
C
B
A108 Tetrao urogallus 190-230 i
B
B
C
B
A217 Glaucidium passerinum 50-70 p
C
B
C
B
A220 Strix uralensis 80-110 p
C
B
C
B
A223 Aegolius funereus 200-230 p
B
B
C
B
A234 Picus canus 120-150 p
C
B
C
B
A236 Dryocopus martius 140-160 p
C
B
C
B
A239 Dendrocopos leucotos 90-110 p
C
B
C
B
A241 Picoides tridactylus 125-145 p
C
B
C
B
A320 Ficedula parva 1900-2800 p
C
B
C
B
A321 Ficedula albicollis 5000-8000 p
C
B
C
B

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Munții Vrancei sunt o unitate de relief a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Goru, având 1.785 m. Priviţi în ansamblu, Munţii Vrancei sint alcătuiţi din două flancuri, cu orientări opuse şi extindere diferită, unul răsăritean, mai extins şi prelung, şi altul apusean, mai scurt şi povîrnit Ele se îmbină pe un aliniament major, desfăşurat între Masivul Lepşa (1 390 m), la nord, şi culmea Pietrele Inşirate (1 476 m), la sud.
Calitate si importanță Prioritate nr. 14 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus. C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 8 specii: cocoş de munte (Tetrao urogallus), ieruncă (Bonasa bonasia), huhurez mare (Strix uralensis), minuniţă (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus) muscar mic (Ficedula parva). Zona constă din păduri compacte de molid, fag şi amestec fag-molid-brad cu puţine pajişti naturale şi semi-naturale. Fiind o pădure compactă şi puţin deranjată, aici găsim cele mai importante efective din speciile caracteristice pădurilor de amestec şi de molid pur dintre siturile propuse, cum sunt cocoşul de munte şi ierunca, 3 specii de bufniţe şi 2 specii de ciocănitori, dar putem aminti şi specii caracteristice fagului, ca muscarul mic sau ciocănitoarea cu spate alb.
Vulnerabilitate 1. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari 2. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 4. turismul necontrolat 5. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 6. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci 7. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 8. braconaj 9. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 10. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 11. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului 12. prinderea păsărilor cu capcane 13. industrializare şi creşterea zonelor urbane 14. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul 15. cositul în perioada de cuibărire 16. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp) 17. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
RO05 - Parc natural
99.99
RO04 - Rezevație naturală
8.96

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J04ACV006 * 0.01
J055VN003 * 3.54
J055VN020 + 7.32
J055VN011 * 2.40

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Parcul Natural Putna-Vrancea deţine o structură proprie de administrare. În conformitate cu contractul nr. 102709 din 22.11.2005 încheiat între Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor şi Regia Natională a Padurilor, aceasta din urmă, a p
Planuri de management al sitului Nu are plan de management

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-65
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70

  • Numar național hartă L35-66
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70

  • Numar național hartă L35-77
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70

  • Numar național hartă L35-78
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70