Natura2000 - Bazinul Fizeşului (ROSPA0104)
tipăreşte
descarcă original
vezi pe hartă
1. IDENTIFICAREA SITULUI
Tip
J
Codul sitului
ROSPA0104
Data completării
200612
Data actualizării
201101
Legături cu alte situri Natura 2000:
-
ROSCI0099 (Lacul Ştiucilor - Sic - Puini - Bonţida)
Responsabili
Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului
Bazinul Fizeşului
Datele indicării și desemnării/clasificării sitului
Data confirmării ca sit SPA
200710
2. LOCALIZAREA SITULUI
Longitudine
24.074722
Latitudine
46.885833
Suprafață (ha)
1627.00
Altitudine (m)
Minimă
276.00
Maximă
499.00
Medie
312.00
Regiunea administrativă
| Județ | Pondere (%) |
|---|---|
| 100.00 |
Regiunea biogeografică
Continentală
3. INFORMATII ECOLOGICE
Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă
| Cod | Nume | Populație | Evaluarea sitului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Residentă | Migratoare | Populație | Conservare | Izolare | Evaluare globală | ||||
| Reproducere | Iernat | Pasaj | |||||||
| A001 | Gavia stellata | 4-8 i |
C
|
B
|
C
|
C
|
|||
| A002 | Gavia arctica | 6-10i |
D
|
|
|
|
|||
| A021 | Botaurus stellaris | 14-18m |
C
|
B
|
C
|
B
|
|||
| A022 | Ixobrychus minutus | 150-190p |
C
|
A
|
C
|
A
|
|||
| A023 | Nycticorax nycticorax | 50-65p | 20-30i |
C
|
B
|
C
|
B
|
||
| A026 | Egretta garzetta | 25-45i |
D
|
|
|
|
|||
| A027 | Egretta alba | 10-15i |
C
|
B
|
C
|
B
|
|||
| A031 | Ciconia ciconia | 6-9p |
C
|
A
|
C
|
B
|
|||
| A060 | Aythya nyroca | 4-6p |
C
|
B
|
C
|
B
|
|||
| A072 | Pernis apivorus | 3-6 p | 4-8 i |
C
|
B
|
C
|
B
|
||
| A080 | Circaetus gallicus | 1-p | 2-4i |
C
|
B
|
C
|
B
|
||
| A081 | Circus aeruginosus | 10-14p |
C
|
B
|
C
|
B
|
|||
| A082 | Circus cyaneus | 4 |
D
|
|
|
|
|||
| A084 | Circus pygargus | 4 |
D
|
|
|
|
|||
| A089 | Aquila pomarina | 1-2p |
D
|
|
|
|
|||
| A098 | Falco columbarius | 2-5i |
C
|
B
|
C
|
C
|
|||
| A119 | Porzana porzana | 25-40i | P |
C
|
B
|
C
|
B
|
||
| A120 | Porzana parva | 50-80p |
C
|
B
|
C
|
B
|
|||
| A122 | Crex crex | 25-35p |
C
|
B
|
C
|
B
|
|||
| A151 | Philomachus pugnax | 120-160i |
D
|
|
|
|
|||
| A166 | Tringa glareola | 30 |
D
|
|
|
|
|||
| A177 | Larus minutus | 25-50 i |
D
|
|
|
|
|||
| A193 | Sterna hirundo | 10-20 i |
D
|
|
|
|
|||
| A196 | Chlidonias hybridus | 25-40i |
D
|
|
|
|
|||
| A197 | Chlidonias niger | 60-90i |
C
|
B
|
C
|
B
|
|||
| A220 | Strix uralensis | 2-4 p |
D
|
|
|
|
|||
| A224 | Caprimulgus europaeus | 50-70p |
C
|
B
|
C
|
B
|
|||
| A229 | Alcedo atthis | 3-6p |
D
|
|
|
|
|||
| A234 | Picus canus | 35-45p |
D
|
|
|
|
|||
| A236 | Dryocopus martius | 15-20p |
D
|
|
|
|
|||
| A238 | Dendrocopos medius | 60-80p |
C
|
B
|
C
|
B
|
|||
| A246 | Lullula arborea | 350-500p |
C
|
B
|
C
|
B
|
|||
| A255 | Anthus campestris | 180-220p |
C
|
B
|
C
|
B
|
|||
| A272 | Luscinia svecica | 10-15i |
D
|
|
|
|
|||
| A307 | Sylvia nisoria | 60-80p |
C
|
B
|
C
|
B
|
|||
| A338 | Lanius collurio | 550-750p |
D
|
|
|
|
|||
| A339 | Lanius minor | 60-80p |
D
|
|
|
|
|||
| A429 | Dendrocopos syriacus | 35-50p |
C
|
B
|
C
|
B
|
|||
Alte specii importante de floră si faună
A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive
| Categorie | Cod | Denumire științifică | Populație | |
|---|---|---|---|---|
|
Reptile
|
2432 | Anguis fragilis | R |
A
|
|
Nevertebrate
|
Anodonta cygnea | P |
A
|
|
|
Nevertebrate
|
1091 | Astacus astacus | P |
A
|
|
Plante
|
Astragalus dasyanthus | R |
D
|
|
|
Plante
|
Astragalus exscapus | P |
D
|
|
|
Mamifere
|
2361 | Bufo bufo | C |
A
|
|
Mamifere
|
1201 | Bufo viridis | C |
A
|
|
Amfibieni
|
2644 | Capreolus capreolus | C |
A
|
|
Pești
|
Carassius carassius | P |
A
|
|
|
Amfibieni
|
2645 | Cervus elaphus | P |
A
|
|
Reptile
|
1283 | Coronella austriaca | R |
A
|
|
Amfibieni
|
1339 | Cricetus cricetus | P |
A
|
|
Amfibieni
|
1363 | Felis silvestris | <21 i |
A
|
|
Plante
|
1866 | Galanthus nivalis | C |
A
|
|
Plante
|
Hierochloe australis | R |
D
|
|
|
Mamifere
|
1203 | Hyla arborea | C |
A
|
|
Plante
|
Iris pontica | R |
D
|
|
|
Reptile
|
1261 | Lacerta agilis | C |
A
|
|
Reptile
|
1263 | Lacerta viridis | R |
A
|
|
Amfibieni
|
Lepus europaeus | C |
A
|
|
|
Amfibieni
|
1358 | Mustela putorius | P |
A
|
|
Reptile
|
1292 | Natrix tessellata | R |
A
|
|
Mamifere
|
1197 | Pelobates fuscus | R |
A
|
|
Pești
|
Perca fluviatilis | P |
A
|
|
|
Mamifere
|
1209 | Rana dalmatina | R |
A
|
|
Mamifere
|
1212 | Rana ridibunda | C |
A
|
|
Mamifere
|
1213 | Rana temporaria | R |
A
|
|
Pești
|
Rutilus rutilus | P |
A
|
|
|
Mamifere
|
2351 | Salamandra salamandra | R |
A
|
|
Pești
|
Sander lucioperca | P |
A
|
|
|
Pești
|
Scardinius erythrophthalmus | P |
A
|
|
|
Plante
|
Serratula wolffii | P |
D
|
|
|
Pești
|
2537 | Silurus glanis | P |
A
|
|
Amfibieni
|
Sus scrofa | C |
A
|
|
|
Nevertebrate
|
Unio pictorum | P |
A
|
|
|
Amfibieni
|
Vulpes vulpes | C |
A
|
|
4. DESCRIEREA SITULUI
Caracteristici generale ale sitului
Alte caracteristici ale sitului
Bazinul Fizeşului este situat la sud-est de municipiul Gherla pe teritoriul judeţului Cluj. Reţeaua hidrografică a Fizeşului este reprezentată de râul Fizeş şi afluenţii acestuia (Vaile Cătinei, Mociului, Sicului, Bonţului etc). La nivel de peisaj, exista trei categorii mai de habitate: zone umede, habitate deschise (pajisti, pajisti cu tufarisuri, agroecosisteme) si paduri. Zonele umede, majoritar antropogene însumează o suprafaţă de circa 420 ha luciu de apă. Pe cursul Fizeşului, dinspre amonte înspre aval, se găsesc iazurile: Cătina, Tău Popii, Sf. Florian, Geaca I, Geaca II, Tău Lacu, Sucutard I, Sucutard II, Ţaga Mare şi Ţaga Mică. Câteva iazuri se gasesc pe afluenti Fizeşului. Astfel, pe Valea Ciortuş se afla iazul Roşieni, pe Valea Mociului se află Lacul Legii (la origine lac natural), pe Valea Suciuaş se află Lacul Năsal, iar pe Valea Sicului sunt iazurile Sântejude şi Borzaş. Pe valea Bonţului se află Lacul Săcălaia (Sic sau Ştiucii), singurul lac natural neamenajat din Transilvania. Vegetaţia palustră edificată în principal de trestie (Phragmites australis) şi de papură (cel mai adesea Typha angustifolia) ocupa o suprafata de peste 430 ha, avand o valoare conservativa deosebita. Aceasta se datoteza atat Stufarisurilor de la Sic care reprezinta cel mai mare masiv compact de stuf din Transilvania, cat si Lacului Stiucii. Acesta din urma are trei caracteristici care il individualizeaza in Campia Transilvaniei: este singurul lac natural din Transilvania care nu a suferit nici o influenţă antropică, este cel mai adânc lac natural (dulce) al Transilvaniei si singurul lac al Transilvaniei pe care se formează plaur. Habitatele deschise sunt cel mai bine reprezentate ca suprafata la nivelul Bazinului Fizesului. Intre acestea Tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogyna) sunt foarte răspândite în Câmpia Fizeşului, pe versanţii cu expoziţie sudică şi sud-vestică. Ocupă suprafeţe relativ mari şi au ca efect creşterea heterogenităţii structurale a habitatelor la nivel de peisaj, contribuind la mărirea diversităţii specifice a avifaunei. Pădurile ocupă suprafeţe mici, insulare, cu conectivitate scăzută sau inexistentă şi sunt amplaste cu precădere pe pantele şi coamele dealurilor, urmare a defrişărilor masive din trecut. Cel mai bine reprezentate sunt pădurile caducifoliate şi în foarte mică masură pădurile de conifere (plantaţii de pin roşu şi pin negru, excepţional molid). Principalele specii de arbori care edifică pădurile decidue din Câmpia Fizeşului sunt: Carpinus betulus şi Quercus petraea, care formează fie cărpinete pure (Bonţ, Sântioana, Sântejude, Ţaga), fie gorunete pure (Sânmărtin, Geaca), fie cărpineto-gorunete, asociaţiile Carpino-Quercetum petraeae Borza (syn. Querco petraeae-Carpinetum ) ocupând cele mai întinse suprafeţe în zonă . În lunca râului Fizeş (amonte şi aval de Fizeşu Gherlii), pe Valea Bonţului aval de Săcălaia şi pe Valea Legii, există şi suprafeţe mici acoperite de resturi de pădure aluvială, edificată de Alnus glutinosa şi Salix cinerea, care formează asociaţia Alno - Salicetum cinereae, precum şi de Salix alba care formează la Săcălaia şi Fizeşu Gherlii asociaţia Salicetum albae.
Calitate si importanță
La modul exhaustiv avifauna Bazinului Fizesului cuprinde cel putin 149 specii de pasari. Un numar de 34 specii de pasari dintre cele identificate in zona sunt listate in Anexa I a Directivei Pasari, iar 24 dintre aceste specii sunt clocitoare. Zona este foarte importanta pentru speciile de pasari care clocesc in vegetatia palustra (Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus,Circus aeruginosus, Porzana parva) dar nu si pentru limicole din cauza malurilor relativ abrupte ale iazurilor. In conditiile unei agriculturi predominant traditionala si slab eficienta, multe dintre terenurile agricole au devenit pârloage nelucrate si/sau abandonate astfel ca pasari de zone deschise (asa numite farmland birds) precum Crex crex, Anthus campestris, Lanius collurio, L. minor sau Sylvia nisoria beneficiaza de o oferta de nidificatie crescuta. Suprafatele reduse ale padurilor, varsta relativ mica a acestora si slaba conectivitate dintre ele face ca zona sa fie mai putin importanta pentru pasarile tipice de padure. Totusi dintre speciile listate in Anexa I a Directivei Pasari, aici cuibaresc cateva specii de ciocanitori (Dendrocopos medius, D. syriacus, Dryocopus martius), rapitoare de zi (Pernis apivorus, Circaetus gallicus, Aquila pomarina) si de noapte (Strix uralensis). Deosebit de importanta este insa Padurea Ciuasului in care relativ recent s-a instalat o colonie mixta de starci (Nycticorax nycticorax si Ardea cinerea).
Vulnerabilitate
1. braconaj
2. vânătoarea in timpul cuibăritului
3. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate
4. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor
5. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)
6. deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite
7. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes
8. industrializare şi creşterea zonelor urbane
9. prinderea păsărilor cu capcane
10. pescuitul sportiv în imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate
11. electrocutare si coliziune in linii electrice
12. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere
13. pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare
14. practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor, maşini de teren, motor de cross, enduro
15. arderea stufului în perioada de cuibărire
16. arderea stufului
17. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)
18. amplasare de generatoare eoliene
19. turismul in masă
20. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos)
Un prim pas în favoarea conservării biodiversităţii a fost facut in anul 1966 prin Decizia nr. 244/1966 a Sfatului Popular Regional Cluj (Filipaşcu, 1968), a fost constituită Rezervaţia Naturală „Balta şi Valea Legiilor”, care se întindea pe o suprafaţă de circa 300 ha, dintre care mai mult de 40 ha erau ocupate cu stufărişuri compacte. În acelaşi an, prin acelaşi act normativ, s-a constituit şi Rezervaţia Naturală „Lacul Ştiucii” a cărei suprafaţă iniţială propusă pentru conservare a fost de numai 26 ha. Ulterior, suprafaţa rezervaţiei „Lacul Ştiucii” a fost extinsă la 140 ha prin Decizia nr. 147/15.11.1994, dar numai la nivel judeţean, în timp ce, la nivel naţional, suprafaţa protejată a rămas de 26 ha (Legea 5/2000), până în anul 2004 când, prin H.G. 2151/2004, toate cele 140 ha au fost desemnate ca protejate. Prin acelaşi act normativ, suprafaţa rezervaţiei naturale de la Legii, care a fost redusă la 13,5 ha (Legea 5/2000) a fost re-extinsă la 125 ha sub numele de \\\\\\\\\\\\\\\"Valea Legiilor\\\\\\\\\\\\\\\". În prezent, Lacul Legii este colmatat aproape în întregime, menţinându-se doar circa 2 ha de luciu de apă cu o adâncime care nu depăşeşte 50 cm. În anul 1974, prin Decizia nr 686 din 26 decembrie, a fost instituită Rezervaţia Naturală „Stufărişurile de la Sic”, cu o suprafaţă de 2 ha. În anul 2001, Consiliul Local al comunei Sic, prin Decizia nr. 37, a declarat întregul masiv de stuf de pe Valea Sântejude, împreuna cu Valea Păstăraia, ca zonă protejată, cu statut de rezervatie naturală de interes local, iar prin H.G. 2151/2004, suprafaţa rezervaţiei naturale „Stufărişurile de la Sic” a fost extinsă la 505 ha. În scopul protecţiei şi conservării coloniei mixte de starci (Nycticorax nycticorax si Ardea cinerea)prin H.G 1581/decembrie 2005, a fost constituită Aria Specială de Protecţie Avifaunistică „Pădurea Ciuaşului”, care cuprindea însă numai 3 ha din cele 15 ha ale pădurii. In anul 1994, Valea Fizeşului a devenit una dintre Ariile de Importanţă Avifaunistică a României (Munteanu, 2004), iar ulterior, în anul 2007, o suprafaţă de 1267 ha cuprinzând întreaga vale a Fizeşului şi văile afluente Sântejude şi Bonţ, a intrat în reţeaua Natura 2000 a EU, ca Arie Specială de Protecţie Avifaunistică sub numele de „Valea Fizeşului – Sic – Lacul Ştiucilor” (H. G. 1284/2007). Prin Ordinul nr. 1964 din 13 decembrie 2007 o parte a zonei a devenit SCI sunb numele de Lacul Stiucilor - Sic - Puini - valea Legiilor.
Tip de proprietate
1. Ocolul Silvic Gherla - 9,5%;
2. Proprietate privata - 31,5%;
3. Intreprinderea Piscicola Cluj(luciu de apa) - 38%;
4. Proprietate comunala Taga - 2%;
5. Proprietate comunala Geaca - 14%;
6. Proprietate comunala Catina - 0,005%;
7. Proprietate de stat - 5%.
Documentație
Bazinul Fizeşului este una dintre puţinele zone din România în care existenţa unor studii anterioare cu mare valoare istorica, permit observarea modificărilor în timp la nivelul bogăţiei şi compoziţiei specifice a avifaunei. Primul studiu a fost realizat în anul 1867 (Herman, 1871) şi a fost urmat 100 de ani mai târziu, exact în acelaşi intreval calendaristic (13 Martie – 13 Mai), de un al doilea studiu (Filipaşcu, 1968), în decursul căruia au fost folosite aceleaşi metode cu scopul evidenţierii modificărilor survenite la nivelul avifaunei din zonele umede. Bibliografia cuprinde urmatoarele titluri: 1.David, A., Coroiu, I., Sevianu, E., 2004. Avifauna Văii Huşuierului. Scripta Orn. Romaniae, I: 11-16. 2. David, A., 2005. Documentaţie pentru desemnarea “Pădurii Ciuaşului” (Comuna Ţaga, Jud. Cluj) ca Arie Specială de Protecţie Avifaunistică, aviz CMN nr. B, 1243/5.04.2005. 3. David, A., 2006. Avifauna. În BATTES, K (ed) Lacul Ştiucii. Studiu monografic. Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 90 – 99. 4. David, A., 2008. Cercetari faunistice, biologice si ecologice asupra populatiilor de pasari din Campia Fizesului. Teza de doctorat. UBB. 5. David, A., 2008. Ecologia populatiilor de pasari din Campia Fizesului. Edit. Presa Univ. Clujeana, 148 pp. 5. Hartel, T., Moga, I., David, A., Coroiu, I., 2009. Species richness - pond area relationships in amphibians and birds in two Natura 2000 protected areas of Romania. Community Ecology, 10(2), 159 - 164. 6. David, A., Coroiu, I., Bărbos, M., 2008. Bird species richness in Fizeş Plane (Central Transylvania, Romania). Studia UBB, seria Biologia, LIII (1) 51 - 62. 7. FILIPAŞCU, AL., 1963. Vânat şi vânătoare la Geaca. Vânat. Pesc. Sportiv, 8: 3 – 8. 8. FILIPAŞCU, AL., 1968a. Fauna ornitologică a lacurilor de la Geaca (Câmpia Transilvaniei) dupa 100 ani. Ocrot. Nat., 12 (1): 21 – 43. 9. FODOREAN, I., 2007. Lacurile dulci din Podişul Transilvaniei. Studiu Limnologic. Teză Doc. Univ. „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, 198 pp. 10. GUDASZ, C., MOMEU, L., TUDORANCEA, C., 2000. Lake Ştiucii: A Limnological Study. Stud. Cerc. Biol., 5: 169 – 182. 11. HERMAN ,O., 1871. A Mezöség. I. A Hodos Vagy Szarvasto és Környeke. Természetrajzi, jelesen állatani syempontból táryalva. Az Erdély Muzeum - Egylet Evkönyvei, V: 8 – 21. 12. HERMAN, O., 1873. A Mezöség. II. A Mezö – Zah – Tóháti, továbba Méhesi, Báldi és Mezö – Salyi tósorozat; természetrajzi, jelensen állatani zempotból tárgyalva. Az Erdély Muzeum – Egylet Evkönyvei, VI: 42 – 67. 13. Marza I., (ed). 2009. Monografia comunei Taga. Ed. Delroti, Cluj-Napoca, 709 pp. 14. MUNTEANU, D., 2004. Arii de importanţă avifaunistică din România. Documentaţii. Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 307 pp. 15. MUNTEANU D., 1997. Avifauna Văii Fizeşului şi a Lacului Săcălaia, zone umede de importanţă avifaunistică. Lucr. Simp. A.I.A. din România, Publ. S.O.R., Cluj-Napoca: 23 – 26. 16. MUNTEANU, D., MĂTIEŞ, M., 1968. Aperçu sur l-avifaune des etangs de Geaca. Lucr. Stat. Cercet. Biol., Geol., Geogr. “Stejarul”, 2: 185 – 200. 17. POP, G., 2001. Depresiunea Transilvaniei. Edit. Pres. Univ. Clujeană, Cluj-Napoca, 274 pp. 18. SĂNDULACHE, AL., 1959. Lacurile dulci din Câmpia Transilvaniei. Teză de disertaţie, Cluj-Napoca, 124 pp. 19. SĂNDULACHE, AL., 1960. Lacurile dulci de la Cătina – Geaca. Studia U. B. B., Geol. Geogra., II: 187 – 195, 20. SĂNDULACHE, AL., 1968. Contribuţii la studiul lacurilor dulci din Câmpia Transilvaniei. Lucrări Ştiinţifice, Oradea 2: 75 – 85. 21. SĂNDULACHE, AL., DIACONEASA, B., BEJU, D., 1964. Contribuţii la studiul originii lacurilor dulci din Câmpia Transilvaniei. Studia U. “Babeş-Bolyai”, Geol. Geogra., 1: 97 – 106. 22. Sevianu, E., 2009. Ecologia populatiilor de micromamifere din Campia Fizesului. Ed. Presa Univ. Clujeana, 129pp. 23. SOROCOVSCHI, V., 2005. Câmpia Transilvaniei – studiu hidrogeografic. Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă. Cluj-Napoca, 212 pp. 24. PAP Péter László, 2003. Tabăra ornitologică de la Sic. Migrans, vol.V, nr.3, pg.1. Târgu-Mureş. Sursă: U.B.B. - David A.
5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE
Clasificare la nivel național si regional
| Cod | Pondere % |
|---|---|
| 50.53 |
Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional
| Cod | Tip | Suprapunere % | Numele sitului |
|---|---|---|---|
| + | 16.50 | 2.332.-Lacul Stiucilor | |
| * | 5.45 | 2.333.-Valea Legiilor | |
| * | 28.58 | 2.334.-Stufarisurile de la Sic I |
Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine
| Cod sit Corine | Tip | Suprapunere % |
|---|---|---|
| J043CJ017 | * | 5.03 |
| J043CJ007 | * | 8.71 |
6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA
Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată
Activități și consecințe în interiorul sitului
Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă
| Cod | Intensitate | % din sit | Influență |
|---|---|---|---|
|
B
|
38.00 |
-
|
|
|
B
|
5.00 |
-
|
|
|
B
|
4.00 |
-
|
|
|
B
|
42.00 |
-
|
|
|
B
|
37.00 |
+
|
|
|
B
|
20.00 |
-
|
|
|
B
|
20.00 |
0
|
|
|
B
|
30.00 |
0
|
|
|
A
|
50.00 |
-
|
|
|
B
|
2.00 |
-
|
|
|
C
|
4.00 |
0
|
|
|
C
|
10.00 |
+
|
|
|
A
|
20.00 |
-
|
|
|
A
|
5.00 |
-
|
|
|
A
|
5.00 |
-
|
Activități și consecințe în jurul sitului
Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă
| Cod | Intensitate | % din sit | Influență |
|---|---|---|---|
|
B
|
40.00 |
0
|
|
|
C
|
10.00 |
0
|
|
|
B
|
30.00 |
0
|
|
|
B
|
10.00 |
-
|
|
|
B
|
20.00 |
+
|
|
|
A
|
30.00 |
-
|
|
|
A
|
5.00 |
-
|
|
|
A
|
15.00 |
-
|
|
|
B
|
9.00 |
-
|
|
|
C
|
10.00 |
0
|
|
|
A
|
7.00 |
-
|
|
|
A
|
10.00 |
-
|
Managementul sitului
Organismul responsabil pentru managementul sitului
15%-arii naturale protejate,administrare autoritati locale;
18%-administrare de stat in fond forestier;
67%-proprietati comunale si proprietati private;
Planuri de management al sitului
1.Amenajament silvic, Ocolul Silvic Taga, UP 1 Taga, 2003;
2.Plan de Urbanism,Comuna Taga;
3.Plan de Urbanism,Comuna Geaca;
4.Plan de Urbanism,Comuna Catina;
5.Regulament general pentru executarea de constructii si desfasurarea unor activitati in zonele naturale protejate de interes judetean, Judetul Cluj- emitent Consiliul Judetean Cluj,1995;
6.Legislatia nationala in vigoare.
7. HARTA SITULUI
Hartă fizică
-
Numar național hartă L34-48Scara 100000Proiecție Stereo70
-
Numar național hartă L35-37Scara 100000Proiecție Stereo70